Trump a spus la Dublin că unificarea Irlandei se va întâmpla în cele din urmă. Congresmeni americani spun că politica SUA nu s-a schimbat

Trump a făcut declarația în timpul unei conferințe de presă comune cu taoiseach-ul Micheál Martin. El a spus că unificarea ar fi „un lucru fantastic” și că se va întâmpla în cele din urmă, recunoscând că Regatul Unit va avea, evident, un cuvânt de spus.

Președintele american a repetat ulterior ideea într-un discurs la reședința ambasadorului SUA din Irlanda. Declarațiile au fost făcute inițial ca răspuns la întrebarea unui reporter.

Foști și actuali congresmeni americani spun că politica SUA nu s-a schimbat

Mick Mulvaney, fost congresman republican și fost trimis special al lui Trump pentru Irlanda de Nord în primul său mandat, a respins interpretarea potrivit căreia declarația ar reprezenta o schimbare a poziției Washingtonului.

„Acest lucru nu reprezintă o schimbare a politicii externe a SUA.”

Mulvaney a mai spus că Statele Unite rămân angajate față de Acordul din Vinerea Mare.

„Suntem în continuare pe deplin angajați față de Acordul din Vinerea Mare.”

Brendan Boyle, congresman democrat, a transmis că sprijinul pentru acord este bipartizan și nu se va schimba.

„Există sprijin bipartizan pentru acel acord și acest lucru nu se va schimba.”

Acordul din 1998 lasă deschisă posibilitatea unui referendum

Acordul din Vinerea Mare din 1998, la a cărui negociere Washingtonul a contribuit, a redus în mare parte violențele din Irlanda de Nord, dar nu a stabilit statutul constituțional final al regiunii.

Documentul permite organizarea unui referendum privind unificarea dacă pare probabil ca majoritatea populației să voteze pentru această variantă.

În miercurea dinaintea vizitei lui Trump, Andy Burnham, prim-ministrul Regatului Unit, declarase că nu va exista un nou referendum dacă nu există o dorință evidentă pentru acesta. Un purtător de cuvânt al Downing Street a transmis că premierul consideră în continuare că nu există sprijinul necesar pentru convocarea unui referendum, conform prevederilor acordului.

Londra și unioniștii din Irlanda de Nord au reacționat la declarația lui Trump

Gavin Robinson, liderul Partidului Democrat Unionist, a spus că viitorul constituțional al Irlandei de Nord va fi decis de locuitorii regiunii, nu de comentarii venite de la Londra, Dublin sau Washington. El a afirmat că Irlanda de Nord face parte din Regatul Unit deoarece aceasta este voința democratică stabilită a populației.

Kemi Badenoch, lidera Partidului Conservator, a spus că Trump „trage din șold”, ca în cazul declarațiilor despre Groenlanda și Canada, și a calificat comentariile despre viitorul unor țări democratice drept profund nefolositoare și generatoare de tensiuni inutile.

Colum Eastwood, deputat și fost lider al Partidului Social Democrat și Laburist, a distribuit declarațiile lui Trump pe rețelele sociale și a scris: „Întotdeauna mi-a plăcut de el”.

Vizita lui Trump combină întâlnirile oficiale cu turneul de golf

Vizita președintelui american în Irlanda durează două zile. Trump s-a întâlnit la Dublin cu taoiseach-ul Micheál Martin și cu președinta Irlandei, Catherine Connolly, apoi a mers la stațiunea sa de golf din Doonbeg, în comitatul Clare, unde are loc turneul Irish Open.

Connolly a declarat după întâlnire că i-a transmis lui Trump opinia fermă a poporului irlandez că normalizarea războiului și a genocidului nu poate fi acceptată și a subliniat importanța Organizației Națiunilor Unite. Trump a spus că discuția a fost amplă și a inclus energia și apa.

În timpul vizitei, Trump a criticat Europa pentru politica privind comerțul, energia și imigrația și a descris relația SUA cu aliații europeni drept dezamăgitoare, în contextul refuzului mai multor state de a-l ajuta în eforturile sale legate de războiul cu Iranul. El a susținut că Europa își afectează grav propriile societăți prin politicile privind imigrația.

Mii de protestatari au mărșăluit prin centrul Dublinului și au organizat un miting în fața parlamentului irlandez. Au fost anunțate proteste și la Doonbeg, iar un miting organizat la Dublin urma să înceapă sâmbătă la ora 13:00 și să se îndrepte spre Dáil, parlamentul Irlandei.

Aproximativ 4.000 de membri ai forțelor de securitate irlandeze și americane urmau să fie desfășurați pe durata vizitei, la un cost estimat pentru contribuabili de 20 de milioane de euro. Delegația americană numără aproximativ 1.000 de persoane, inclusiv agenți ai Secret Service, iar dispozitivul include lunetiști și tehnologie anti-dronă.

Un sondaj realizat de Sunday Independent și Ireland Thinks indica faptul că 69% dintre irlandezi nu susțineau vizita lui Trump.

Aproximativ o zecime din populația Statelor Unite declară că are origine irlandeză, însă irlandezii americani nu formează un bloc electoral omogen. Alegerile legislative de la jumătatea mandatului au loc în noiembrie, iar republicanii riscă să piardă controlul asupra uneia sau ambelor camere ale Congresului.