Președintele american Donald Trump a ajuns marți la Beijing pentru o întâlnire crucială cu președintele chinez Xi Jinping. Discuțiile se axează pe comerț, situația din Taiwan și războiul din Iran, în timp ce liderii europeni privesc de pe margine și se întreabă cum vor fi afectați de noile înțelegeri.
Lupta celor doua superputeri
Înainte de zborul de aproape 14 ore spre capitala Chinei, liderul de la Casa Albă a clarificat miza vizitei într-un limbaj extrem de direct.
„Suntem cele două superputeri”, a declarat Trump. El a adăugat imediat: „Suntem cea mai puternică națiune de pe pământ din punct de vedere militar. China este considerată a doua.”
La aterizare, tonul a rămas ferm, dar diplomatic. Xi Jinping a cerut să se „forjeze un nou model pentru relațiile dintre marile puteri”, referindu-se voalat la Capcana lui Tucidide (riscul istoric de război când o putere în ascensiune o amenință pe cea deja stabilită). Răspunsul președintelui american a venit rapid: „Este o onoare să fiu cu dumneavoastră. Este o onoare să vă fiu prieten.”
Dar Europa are motive reale de îngrijorare. Așa cum arată o analiză publicată recent de Euronews, spaima majoră a blocului comunitar este ca Trump să bată palma pentru un acord care să lase Europa fără acces la pământurile rare controlate de Beijing. Până la urmă, ce înseamnă asta concret pentru români? Când lanțurile de aprovizionare cu tehnologie se blochează la nivel înalt, prețurile componentelor electronice și ale panourilor solare cresc automat în magazinele din București, Timișoara sau Iași.
Jonas Parello-Plessner, expert la German Marshall Fund, explică situația: „În mod realist, discuțiile Trump-Xi devin foarte bilaterale. Și un lucru este cert: Trump va vorbi doar pentru el însuși.”
Europarlamentarul Michael Bloss confirmă că europenii nu stau la masa negocierilor. „China face această politică de dezbină și cucerește, dar întrebarea este, pentru noi, cum obținem mai multă autonomie și mai multă suveranitate?”, a punctat oficialul.
Dependenta de tehnologia chineza
Miniștrii energiei s-au reunit miercuri în Cipru pentru a discuta exact această vulnerabilitate. Datele firmei de cercetare Wood Mackenzie arată că firmele chineze controlează peste 80% din segmentul de stocare rezidențială a energiei din Europa. Mai mult, Beijingul asigură aproape 88% din importurile europene de baterii litiu-ion.
Cifrele vorbesc de la sine.
Un document al Institutului pentru Studii de Securitate al UE arată clar de ce înlocuirea Chinei pe lanțul de aprovizionare este nerealistă în următorul deceniu: „Deși a existat o scădere considerabilă a investițiilor companiilor energetice chineze de la sfârșitul anilor 2010, precum și un control mai mare al investițiilor străine directe chineze în general, moștenirea implicării chineze în sistemul energetic persistă.”
Banii pentru Ungaria si noi directive europene
Și în timp ce Washingtonul negociază cu Beijingul, Bruxelles-ul încearcă să își rezolve problemele interne. Comisia Europeană trimite săptămâna viitoare o delegație de înalți funcționari la Budapesta. Miza este uriașă: deblocarea a 10 miliarde de euro din fondurile de redresare, înainte de termenul limită din luna august.
Să fim serioși, discuțiile pe tema statului de drept cu guvernul maghiar sunt mereu complicate. O variantă luată în calcul de Comisie este utilizarea băncii maghiare de investiții Exim Bank pentru a canaliza fondurile, permițând astfel plățile chiar dacă nu toate condițiile sunt îndeplinite de la început.
Pe un cu totul alt front, comisarul european pentru egalitate, Hadja Lahbib, cere acțiuni rapide pentru interzicerea practicilor de conversie care vizează persoanele LGBTQI+. Acestea includ intervenții precum psihoterapie, medicație, șocuri electrice sau exorcism. O inițiativă cetățenească europeană a strâns deja peste un milion de semnături pe acest subiect.
„Este o tortură și este o hărțuire fizică și psihologică care ar putea duce la depresie profundă sau sinucidere”, a declarat Lahbib.
Iar oficialul european a explicat direct de ce nu se propune o interdicție totală la nivelul UE, care ar necesita un vot în unanimitate. „Nu am vrut să ne ia decenii de discuții, așa cum facem cu Directiva privind tratamentul egal. Așa că preferăm să construim pe bunăvoință, pe conștientizare și pe faptul că, dacă încă mai credem că uniunea noastră este o uniune a libertății, a exprimării, a egalității, trebuie să interzicem acest lucru.”
O recomandare oficială va fi prezentată anul viitor.
Între timp, scandalurile comerciale continuă la nivel micro. Ryanair a lansat acuzații dure la adresa operatorului aeroportuar german Fraport, cerând guvernului de la Atena să intervină pentru a opri monopolul acestuia în Grecia. Pe agenda oficială de joi, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, se află la Zagreb pentru a finaliza acordarea unui împrumut UE de 1,7 miliarde de euro pentru sectorul de apărare al Croației.
