Administrația Trump a semnat miercuri un acord comercial de cooperare nucleară cu Arabia Saudită, document care oferă companiilor americane acces prioritar pentru a furniza reactoare și combustibil programului energetic saudit. Decizia a declanșat imediat un val de reacții negative în Israel, pe fondul escaladării atacurilor militare din Golful Persic.
Detaliile acordului si lipsa restrictiilor
Programul energetic saudit se va întinde pe parcursul a zeci de ani și este evaluat la miliarde de dolari. Departamentul american al Energiei susține că acordul extinde exporturile de tehnologie ale SUA, în condițiile în care Riadul, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, încearcă să se reorienteze către alte surse de energie. Congresul de la Washington are acum la dispoziție 90 de zile pentru a analiza textul.
Numai că documentul vine la pachet cu o problemă majoră de securitate.
Acordul și protocolul bilateral de securitate nu interzic regatului să folosească tehnologia americană pentru a îmbogăți uraniu sau alt combustibil nuclear furnizat de țări terțe. si nu impune adoptarea unor termeni care ar duce la o supraveghere mai strictă din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Practic, lipsește clauza cunoscută sub numele de „standardul de aur”, pe care SUA a impus-o Emiratelor Arabe Unite în 2009, în timpul administrației Obama.
Matthew Bunn, expert în proliferare nucleară la Universitatea Harvard, a explicat miza reală pentru saudiți, care vor să folosească mai puțin petrol pe plan intern pentru a maximiza exporturile. „Dar ei vor, si să ofere fundația, în timp, pentru a avea mai multe opțiuni de a se îndrepta spre armele nucleare, în cazul în care vor simți nevoia”, a declarat specialistul.
Prințul moștenitor Mohammed bin Salman a precizat anterior că regatul nu dorește o armă nucleară, dar a subliniat clar că Riadul va urmări să obțină una dacă Iranul dezvoltă primul un astfel de arsenal.
Furia politicienilor israelieni si americani
Într-o analiză publicată recent de Npr, jurnaliștii notează că înțelegerea riscă să lovească puternic în premierul Benjamin Netanyahu și în partidul său Likud, chiar înaintea alegerilor generale programate pentru luna octombrie. Fostul premier israelian Ehud Barak a declarat la postul de radio al armatei că acordul este un semn clar privind „pierderea încrederii între premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele Trump.”
Iar opoziția de la Ierusalim nu a pierdut ocazia să atace. Liderul opoziției, Yair Lapid, a fost extrem de direct în cadrul unui podcast. „Nu pot să explic cât de mult reprezintă acest lucru un eșec total al lui Netanyahu. Aceasta este treaba lui. Treaba lui este să prevină un program nuclear saudit”, a subliniat Lapid. La rândul său, fostul ministru israelian de externe și al apărării, Avigdor Lieberman, a avertizat la televiziunea publică că decizia riscă să atragă întregul Orient Mijlociu într-o cursă a înarmării nucleare.
Criticile vin și de la Washington. Senatorul democrat Ed Markey amintește de un proiect de lege bipartizan din 2019 (coinițiat cu actualul secretar de stat Marco Rubio) care cerea blocarea cooperării nucleare dacă Arabia Saudită nu era transparentă privind uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi și nu accepta „standardul de aur”.
„Ipocrizia lui Trump și a secretarului Rubio este egalată doar de nesăbuința lor. Ei permit Arabiei Saudite, o națiune beligerantă și autoritară, să dezvolte tehnologii pentru arme nucleare în timp ce încep un război cu Iranul sub pretextul prevenirii unei bombe nucleare iraniene”, a transmis Markey într-un comunicat oficial.
Escaladarea militara si impactul economic global
Dincolo de hârtii și tratate, situația din teren arată mult mai complicat. Statele din Golful Arab continuă să fie lovite de drone și artilerie iraniană într-un război pe care l-au început Statele Unite. Arabia Saudită suportă deja un șoc economic major după ce a fost nevoită să își reducă exporturile de petrol din cauză că Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz.
Comandamentul Central al SUA a anunțat miercuri că a lovit site-uri militare și logistice iraniene în cea mai recentă rundă de atacuri. Răspunsul a venit rapid. Iranul a vizat trei baze americane din Kuweit, plus infrastructură militară din Iordania și Qatar, forțând joi aviația iordaniană să doboare patru rachete și șase drone iraniene.
„Armata Republicii Islamice Iran și-a sporit pregătirile pentru fiecare scenariu inamic, iar noi scenarii au fost prevăzute și s-a lucrat la ele”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Mohammad Akraminia, pentru presa de stat.
Și războiul se mută pe mare, acolo unde interesele comerciale dor cel mai tare. Rebelii Houthi din Yemen au atacat două petroliere saudite în Marea Roșie. Agenția de presă de stat saudită a confirmat că o navă a fost lovită și a luat foc, deși echipajul a scăpat nevătămat.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? Când rachetele blochează tancurile petroliere în Marea Roșie, cotațiile barilului sar imediat pe bursele internaționale, iar șoferii români plătesc direct nota de plată prin prețuri mai mari la pompele de benzină și motorină din țară. Să fim serioși, piața reacționează instant la orice criză majoră din Golf.
Rebelii Houthi au avertizat Riadul că nu vor mai permite trecerea petrolierelor prin ruta maritimă vitală Bab el Mandab. Yemenul rămâne în prezent divizat între gruparea Houthi (Ansar Allah) și guvernul recunoscut internațional, care este susținut financiar și militar de Arabia Saudită.
