Președintele american Donald Trump a lansat o idee șocantă: ocuparea Insulei Kharg din Iran, principalul terminal petrolier al țării. Miza? Preluarea controlului asupra a 90% din exporturile de petrol iraniene, o mișcare ce ar pune o presiune uriașă pe economia Teheranului.
„Vreau să pun mâna pe petrolul lor”
Într-un interviu amplu acordat ziarului Financial Times, liderul de la Casa Albă nu a avut nicio reținere. „Să fiu sincer cu dumneavoastră, ceea ce îmi place cel mai mult este să pun mâna pe petrolul din Iran”, a declarat Trump. Și, hai sa fim serioși, nu s-a oprit aici. El i-a criticat direct pe cei care i s-ar opune: „Dar unii oameni proști din SUA spun: «De ce faci asta?» Dar ei sunt oameni proști.”
Această strategie ar implica, aproape sigur, ocuparea insulei Kharg, nodul necesar prin care Iranul își exportă majoritatea țițeiului. Preluarea controlului asupra acestui punct strategic ar oferi Statelor Unite o pârghie imensă pentru a perturba comerțul cu energie al Iranului. Trump a comparat mișcarea cu planurile pentru Venezuela, unde SUA intenționează să controleze industria petrolieră „pe termen nelimitat” după înlăturarea președintelui Nicolás Maduro.
„Am putea să o cucerim foarte ușor”
Întrebat direct despre posibilitatea ocupării insulei, președintele american a lăsat de înțeles că este o opțiune reală și, mai mult, una facilă. „Poate că vom cuceri Insula Kharg, poate că nu. Avem multe opțiuni. Ar însemna, si, că ar trebui să rămânem acolo (pe Insula Kharg) pentru o perioadă.Nu cred că au vreo apărare. Am putea să o cucerim foarte ușor”, a adăugat Trump.
Numai că un astfel de atac ar fi extrem de riscant. Ar crește exponențial șansele de a înregistra victime americane și ar prelungi costurile unui potențial război. În acest context, aproximativ 3.500 de soldaţi au sosit deja în regiune vineri, dintre care circa 2.200 de puşcaşi marini. Alţi 2.200 de puşcaşi marini sunt în drum spre zonă, iar mii de soldaţi din Divizia 82 Aeropurtată au primit, si, ordin să se mobilizeze.
Dar ce cred americanii de rând despre asta? Majoritatea se opun unei escaladări militare, care ar putea afecta și mai mult popularitatea deja scăzută a lui Trump înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.
Discuții în spatele ușilor închise
În ciuda declarațiilor belicoase, în culise se poartă discuții indirecte între SUA și Iran, mediate de „emisari” pakistanezi. Liderul american a confirmat că Washingtonul și Teheranul s-au întâlnit „direct și indirect”. Ba chiar a subliniat de două ori că, în opinia sa, noii lideri iranieni, instalați după ce atacurile americane au ucis liderul suprem al țării, par a fi „rezonabili”.
„Cred că vom ajunge la un acord cu ei, sunt destul de sigur, dar este posibil să nu ajungem”, a declarat Trump reporterilor duminică seara.
Pakistanul mediază, prețul petrolului explodează
Pakistanul pare să joace un rol cheie în această criză. Ministrul pakistanez de externe, Ishaq Dar, a confirmat că se pregătesc „discuții semnificative” la Islamabad. „Pakistanul va fi onorat să găzduiască și să faciliteze discuții constructive între cele două părți în zilele următoare, în vederea unei soluționări cuprinzătoare și durabile a conflictului actual”, a afirmat oficialul pakistanez. E drept că nu era clar dacă ambele părți au acceptat oficial să participe.
Iar piețele deja reacționează violent la tensiuni. Prețul țițeiului Brent a depășit luni 116 dolari pe baril, înregistrând o creștere de peste 50% de la începutul conflictului, când se tranzacționa cu puțin peste 70 de dolari. Închiderea de facto a strâmtorii Ormuz de către Iran a dus la o explozie a prețurilor la petrol, gaze, îngrășăminte și combustibil. O mare parte a Asiei, dependentă de energia din Orientul Mijlociu, este acum deosebit de vulnerabilă în fața acestei crize.
