În ultimele zile, flota maritimă a Rusiei a fost din nou în centrul atenției, după ce petrolierul Midvolga-2 a fost atacat în apropierea coastei turce. Acesta este al treilea incident de acest tip din săptămâna curentă, după ce alte două nave, Kairos și Virat, au fost lovite de drone maritime ucrainene. Aceste evenimente subliniază complexitatea și tensiunea din jurul transportului de petrol rusesc, în special în contextul sancțiunilor internaționale puse în aplicare de comunitatea globală.
Incidentul Midvolga-2
Potrivit Direcției Generale pentru Afaceri Maritime din Turcia, petrolierul Midvolga-2 a raportat atacul la aproximativ 130 de kilometri de coastă. Nava se îndrepta spre Georgia, transportând ulei de floarea soarelui. Din fericire, cei 13 membri ai echipajului nu au fost răniți, iar nava nu a solicitat asistență, continuându-și drumul spre portul turcesc Sinop. Potrivit canalului de televiziune NTV, atacul a fost efectuat cu o dronă kamikaze. Un oficial turc a confirmat că mesajele necesare au fost transmise autorităților ucrainene.
Acest atac a avut loc la scurt timp după ce alte două petroliere rusești au fost atacate vineri. Kairos și Virat se aflau în drum spre un port rusesc pentru a încărca petrol destinat exportului. Aceste incidente ilustrează o escaladare a acțiunilor ucrainene împotriva infrastructurii maritime rusești.
Flota fantomă a Rusiei
Flota fantomă a Rusiei, formată din sute de tancuri petroliere, a fost creată ca răspuns la sancțiunile impuse de G7 și Uniunea Europeană, care au inclus un plafon de preț pentru petrolul rusesc în 2022. Această flotă numără peste 600 de nave, multe dintre ele vechi, achiziționate la prețuri mari pentru a asigura continuitatea exporturilor către piețele din China, India și Turcia.
Navele din această flotă utilizează diverse tactici pentru a evita detectarea. Acestea își schimbă frecvent pavilionul, se înregistrează sub steaguri de conveniență din țări mai mici, dezactivează sistemele de urmărire și efectuează transferuri de marfă între nave în largul mării. Un raport al Centre for Research on Energy and Clean Air a arătat că, în primele nouă luni ale acestui an, 113 nave au navigat sub pavilion fals, transportând aproximativ 11 milioane de tone de țiței rusesc, în valoare de 4,7 miliarde de euro.
Flota fantomă operează fără asigurări internaționale, ceea ce înseamnă că, în caz de accident sau deversare de petrol, nu există garanții pentru acoperirea daunelor. Experții avertizează că un dezastru ecologic este inevitabil, având în vedere condițiile în care navighează aceste nave.
Strategia Ucrainei în atacurile maritime
Ucraina, după ani de atacuri asupra infrastructurii sale energetice, își schimbă strategia. Scopul este de a perturba industria petrolieră rusă pentru a reduce fondurile disponibile Kremlinului pentru continuarea războiului. În ultimele luni, Ucraina a atacat rafinării, terminale de țiței și, recent, nave din flota fantomă. Serviciul de Securitate al Ucrainei și Marina ucraineană au utilizat drone maritime pentru a duce la bun sfârșit aceste atacuri.
Aceste atacuri marchează o nouă etapă în campania ucrainiană de perturbare a exporturilor de petrol rusesc, extinzându-se dincolo de infrastructura statică. Ministerul rus de Externe a denunțat aceste atacuri ca fiind acte de terorism, care amenință libertatea de navigație în Marea Neagră.
Poziția Turciei în conflict
Turcia se află într-o situație complicată ca membru NATO, sprijinind Ucraina, dar refuzând să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei. Președintele Recep Tayyip Erdogan a subliniat că atacurile asupra transportului comercial în Marea Neagră sunt îngrijorătoare și că Turcia nu poate tolera astfel de acțiuni. Ankara a încercat să medieze între cele două părți, menținând relații cordiale cu ambele, dar acest echilibru devine tot mai greu de păstrat.
Sancțiunile internaționale și eficiența lor
Comunitatea internațională a reacționat cu sancțiuni repetate împotriva flotei fantomă a Rusiei. În ianuarie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a adăugat 180 de nave pe lista sancțiunilor, iar Uniunea Europeană continuă să extindă aceste liste. Deși sancțiunile au fost implementate, efectul lor a fost limitat. Navele continuă să opereze, schimbându-și traseele și pavilionul pentru a evita detectarea. Rusia a investit semnificativ în această flotă, ceea ce a determinat Ucraina să recurgă la atacuri directe.
Impactul asupra Mării Negre și Europei
Atacurile recente ridică îngrijorări serioase privind siguranța transportului maritim și impactul ecologic în Marea Neagră. Navele din flota fantomă sunt adesea vechi și prost întreținute, ceea ce crește riscurile de accidente. O eventuală catastrofă ecologică ar avea consecințe severe pentru întreaga regiune.
În decembrie 2024, două petroliere din flota fantomă s-au scufundat în Marea Neagră, provocând o criză de mediu majoră. Ucraina a solicitat comunității internaționale să intervină pentru a descuraja această flotă. De asemenea, mai multe țări, inclusiv Marea Britanie și Germania, au convenit să colaboreze pentru a împiedica operațiunile flotei fantomă.
Viitorul transportului maritim în Marea Neagră
Marea Neagră devine un front important în lupta pentru resursele energetice în contextul războiului. Navele care evită sancțiunile sunt acum ținte directe. Această situație modifică semnificativ riscurile pentru armatori și companii de asigurări. Prețurile petrolului și riscurile ecologice sunt factori cruciali care pot influența stabilitatea regională.
