Pe fondul unei stagnări diplomatice evidente și al lipsei de progrese pe front, liderii europeni par să accepte un scenariu tot mai incomod: războiul din Ucraina va continua. Perspectiva unei soluții negociate între Kiev și Moscova devine tot mai puțin probabilă, iar Uniunea Europeană intervine cu un pachet financiar masiv de 90 de miliarde de euro.
Europa schimbă tonul
Niciuna dintre părți nu pare să aibă, în acest moment, o cale clară spre victorie sau pace. Conflictul se transformă, încet dar sigur, într-un război de uzură. Oficiali și analiști admit că Ucraina riscă să rămână, în mare măsură, singură într-un conflict prelungit, mai ales în absența unei strategii coerente de încheiere a ostilităților.
Lucrurile stau puțin diferit față de acum un an. Iluziile s-au risipit.
America, un mediator reticent
Un element cheie în acest blocaj este poziția Statelor Unite. Fără implicarea activă a Washingtonului și fără presiuni consistente asupra Moscovei, șansele unui acord sunt, să fim serioși, minime. Iar administrația Donald Trump este percepută ca fiind reticentă în a se implica decisiv. În lipsa unui mediator cu influență reală asupra ambelor părți, negocierile rămân înghețate.
Analistul James Sherr susține că europenii încep să înțeleagă tot mai clar că interesele Ucrainei și ale Rusiei sunt fundamental incompatibile. În aceste condiții, singura strategie realistă este sprijinirea Kievului pentru ca Moscova să nu obțină o victorie. În paralel, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-ar fi recalibrat așteptările față de Washington, după ce încrederea în sprijinul promis de Donald Trump a scăzut.
Și totuși, cum se poate ieși din acest impas? Deși există contacte informale între Kiev și Washington, încercările de a organiza negocieri trilaterale cu Rusia au eșuat. Moscova respinge ideea. Într-un gest considerat mai degrabă simbolic, partea ucraineană ar fi propus chiar redenumirea unei părți din Donbas în „Donnyland”, într-o încercare de a atrage atenția lui Donald Trump, însă fără rezultate concrete.
Bruxelles-ul intervine cu bani și sancțiuni
În acest context, Uniunea Europeană își intensifică sprijinul. Decizia de a acorda Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, fără dobândă, este un semnal extrem de puternic, mai ales pe fondul reducerii implicării americane.
Dar nu e totul. Bruxelles-ul a adoptat și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând inclusiv sectorul energetic și așa-numita „flotă fantomă” (navele care transportă petrol rusesc ocolind sancțiunile). În paralel, se lucrează deja la un nou set de măsuri.
Un război fără un final clar
Până la urmă, miza pare să fie timpul și rezistența. Europa speră că Vladimir Putin va accepta în cele din urmă să negocieze, însă nu cu Bruxelles-ul, ci direct cu Washingtonul. Între timp, realitatea de pe front rămâne fluidă. Ucraina reușește să își mențină pozițiile, în timp ce Rusia înregistrează pierderi semnificative pentru câștiguri teritoriale limitate.
Numai că presiunea economică asupra Moscovei s-a redus parțial, odată cu creșterea prețurilor la energie, un factor care diminuează urgența unui acord. Obiectivul Occidentului pare să se fi ajustat: nu o victorie rapidă, ci menținerea Ucrainei „în joc” până la o eventuală schimbare în Rusia. Volodimir Zelenski încearcă să diversifice sprijinul extern, consolidând relațiile cu statele din Golf, dar și cu aliați europeni precum Marea Britanie și Germania.
Liderul ucrainean a acuzat administrația Trump că relaxarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc a oferit Moscovei un avantaj. Și-a exprimat, si, nemulțumirea față de contactele directe ale oficialilor americani cu Kremlinul. Tabloul actual este complex: Ucraina are resurse să lupte, Rusia nu și-a atins obiectivele, Statele Unite par să se retragă, iar Europa încearcă să umple golul, conștientă însă că nu poate juca rolul de mediator neutru.
