Un email secret al Pentagonului dezvăluie planul SUA de a suspenda Spania din NATO

Aliați considerați „tigri de carton”

Nota internă a Pentagonului exprimă o frustrare profundă față de refuzul unor aliați de a acorda Statelor Unite drepturi de acces, de staționare și de survol – cunoscute sub numele de ABO – pentru operațiunile militare împotriva Iranului. Aceste drepturi reprezintă „baza absolută pentru NATO”, se arată în document. Președintele Donald Trump a criticat public țările membre pentru că nu și-au trimis forțele navale să ajute la deschiderea Strâmtorii Ormuz, închisă după începerea războiului aerian pe 28 februarie.

Într-un interviu acordat pe 1 aprilie, Trump a lăsat să se înțeleagă că ar putea retrage SUA din alianță. La întrebarea dacă ia în calcul o astfel de posibilitate, a răspuns retoric: „Nu ați face la fel dacă ați fi în locul meu?”.

Si totusi, e-mailul nu sugerează o retragere completă, ci mai degrabă o serie de pedepse. Secretarul de presă al Pentagonului, Kingsley Wilson, a confirmat indirect tensiunile. „Așa cum a spus președintele Trump, în ciuda a tot ceea ce au făcut Statele Unite pentru aliații noștri din NATO, aceștia nu au fost alături de noi”, a declarat Wilson. Acesta a adăugat că „Departamentul de Război se va asigura că președintele are opțiuni credibile pentru a garanta că aliații noștri nu mai sunt un tigru de carton și că își fac partea care le revine. Nu avem alte comentarii cu privire la discuțiile interne în acest sens”.

Suspendarea Spaniei, un „impact simbolic”

Spania se află în centrul nemulțumirilor americane. Guvernul socialist de la Madrid a anunțat clar că nu va permite ca bazele militare americane de pe teritoriul său (Stația Navală Rota și Baza Aeriană Morón) să fie folosite pentru a lansa atacuri asupra Iranului. Drept răspuns, una dintre opțiunile luate în calcul la Pentagon este suspendarea Spaniei din NATO.

O decizie fără precedent.

Potrivit e-mailului, o astfel de măsură ar avea un efect limitat asupra operațiunilor militare americane, dar un „impact simbolic mare”. Obiectivul acestor politici, rezumă oficialul care a văzut documentul, este de a „reduce senzația europenilor privind ceea ce li se cuvine”. Washingtonul vrea să transmită un semnal puternic că alianța nu este o stradă cu sens unic. V-ați fi așteptat la o asemenea ruptură în interiorul celei mai puternice alianțe militare din istorie?

Avertisment și pentru Marea Britanie

Nici Marea Britanie nu scapă de presiuni. Documentul Pentagonului include o opțiune de reevaluare a sprijinului diplomatic american pentru „posesiunile imperiale” europene, vizând direct Insulele Falkland. Acestea sunt administrate de Regatul Unit, dar revendicate de Argentina, al cărei președinte, libertarianul Javier Milei, este un aliat declarat al lui Trump.

Iar Trump nu s-a ferit să-l atace direct pe prim-ministrul britanic Keir Starmer, pe care l-a numit laș pentru refuzul de a se alătura războiului, afirmând că „nu este un Winston Churchill”. Ba chiar a calificat portavioanele britanice drept „jucării”.

Disputa privind Insulele Falkland nu e deloc una minoră. Marea Britanie și Argentina au purtat un război pentru acest teritoriu în 1982, conflict soldat cu moartea a aproximativ 650 de soldați argentinieni și 255 de soldați britanici. E drept că, inițial, Marea Britanie a refuzat cererea SUA de a folosi două baze britanice pentru atacuri asupra Iranului, dar ulterior a acceptat să permită misiuni defensive menite să protejeze civilii din regiune în fața represaliilor iraniene.