Uniunea Europeană a ajuns la un acord major privind noua Directivă privind abuzul sexual asupra copiilor. După doi ani de negocieri intense, noile reguli stabilesc pedepse mult mai stricte pentru agresori și extind serios perioada în care victimele pot cere dreptate în instanță.
Extinderea termenului de prescriptie la 32 de ani
Cea mai importantă măsură le permite victimelor violului infantil și ale altor infracțiuni grave să depună oficial o plângere împotriva presupusului agresor până la împlinirea vârstei de 50 de ani. Regula se va aplica în toate statele membre UE. Scopul clar este eliminarea unei adevărate loterii geografice crude. Până la urmă, sistemele de justiție funcționează diferit de la un stat la altul. Prin această directivă, toate victimele din blocul comunitar vor avea la dispoziție cel puțin 32 de ani pentru a formula acuzații după ce împlinesc 18 ani.
Ce înseamnă asta concret pentru părinții și copiii din România? Că țara noastră va trebui să se alinieze obligatoriu acestor standarde europene stricte, oferind victimelor de la noi același timp extins pentru a-și găsi curajul să vorbească, fără teama că fapta s-a prescris rapid conform vechilor legi.
Situația actuală lovește dur în țările cu termene de prescripție mai scurte. În Finlanda, Slovacia, Bulgaria și Lituania, victimele au de obicei doar între 20 și 25 de ani pentru a raporta chiar și cele mai grave crime de abuz asupra copiilor. La polul opus, Suedia, Belgia, Ungaria, Cipru, Olanda, Irlanda, Danemarca și Marea Britanie (stat non-UE) au abolit complet termenele de prescripție pentru cele mai grave capete de acuzare sau pentru majoritatea acestora.
Reactia supravietuitorilor si noile infractiuni vizate
Victimele abuzurilor și organizațiile neguvernamentale au salutat imediat actualizarea legislației.
„Această directivă este un pas important către asigurarea unui acces eficient la justiție pentru supraviețuitori”, a declarat Miguel Hurtado Calvo, purtătorul de cuvânt al Brave Movement, o organizație globală care sprijină victimele abuzurilor asupra copiilor.
„Propriul meu abuzator, un călugăr catolic, a evitat orice pedeapsă cu închisoarea deoarece termenul de prescripție expirase, în ciuda abuzului său asupra a 12 copii pe parcursul a trei decenii. Niciunui supraviețuitor nu ar trebui să i se refuze vreodată justiția din cauza unui termen legal arbitrar”, a explicat acesta.
Așa cum detaliază Euronews într-o analiză amplă publicată recent, termenul de prescripție a fost extins la un minim de 20 de ani pentru aproape toate celelalte infracțiuni sexuale împotriva copiilor.
Deși noua directivă (așteptată de mult timp de societatea civilă) „aduce o coerență mult necesară, nu este capătul drumului”, a adăugat reprezentantul Brave Movement. „Scopul nostru final rămâne abolirea completă a termenelor de prescripție atât penale, cât și civile pentru abuzul sexual în copilărie în fiecare stat membru al UE.”
Iar legislația nu se oprește la vechile tipare infracționale. Noua directivă va acoperi infracțiuni moderne precum racolarea (grooming), accesul la transmisiuni în direct cu abuzuri asupra copiilor și imaginile generate de inteligența artificială, stabilind pedepse mai mari pentru agresori.
Cum arata harta europeana a preventiei
Dar protecția copiilor se bazează masiv pe prevenție. Un nou raport intitulat Out of the Shadows, un indice global privind măsurile de protecție a copilului, a evaluat modul în care țările reușesc să reducă riscul de violență sexuală și să răspundă rapid la abuzurile suspectate.
Cifrele arată diferențe uriașe.
Dintre cele opt țări europene studiate, Marea Britanie s-a clasat pe primul loc la prevenție, datorită unor măsuri clare care acoperă educația, liniile telefonice de asistență, protecția și îngrijitorii. În schimb, scorul de prevenție al Germaniei o plasează abia pe locul șapte în Europa și pe locul 20 la nivel mondial, la egalitate cu Cambodgia, Guatemala și Japonia.
Berlinul stă mai bine la capitolul vindecare. Ocupă prima poziție în Europa pentru servicii de recuperare în timp util și căi de asistență juridică, urmat îndeaproape de Italia și Franța.
Raportul a analizat și capacitatea generală de răspuns a fiecărui sistem de justiție. S-a luat în calcul incriminarea cuprinzătoare a infracțiunilor offline și online, capacitățile specializate ale forțelor de ordine și garanțiile pentru copii în procedurile de justiție penală. Aici, Marea Britanie se clasează din nou pe primul loc cu un scor de 82,4, urmată de Franța cu 82,2. La polul opus, Rusia, Albania și Serbia par să aibă cele mai puțin eficiente protecții legale din Europa.
La nivel mondial, Australia iese în evidență ca fiind țara cu cel mai bun scor general, 83. Acest rezultat include eforturile autorităților de a implica direct supraviețuitorii, copiii și adolescenții în modelarea unor sisteme mai incluzive.
Pachetul legislativ european urmează să fie adoptat până la sfârșitul anului, după ce va primi confirmarea formală din partea Consiliului Uniunii Europene și a Parlamentului European.
