Viorel Pașca primește o soluție de la DSP pentru centrele din Dumbrava. Ce prevede legea

Răspunsul oficial primit de la autorități

Administratorul a anunțat miercuri seară, pe 15 iulie, că a primit un răspuns scris prin care i se explică pașii necesari.

„Azi am primit răspuns de la DSP, la scrisoarea adresată instituțiilor abilitate în ce privește autorizarea activității de la Dumbrava, mai precis cum aș putea «intra în legalitate» fără să ne transformăm în azil. Un lucru mi-a atras atenția acolo și anume, că am putea cumva să ne încadrăm la categoria «Locuințe protejate». În zilele următoare voi analiza această posibilitate, dar aștept cu nerăbdare ca celelalte instituții să vină cu propuneri, sfaturi și sugestii în acest sens. Mai mult, sper că mă vor ajuta cu documentația în ce privește obținerea autorizației de funcționare, având in vedere că e datoria lor să rezolve problema și presupun că sunt interesate de soarta și situația persoanelor vulnerabile. Sau poate mă înșel?”, a explicat acesta într-o postare pe Facebook.

Condițiile stricte cerute de stat

Ce înseamnă mai exact o locuință protejată pentru un beneficiar? Vorbim despre servicii de locuire asistată destinate persoanelor dezinstituționalizate sau aflate în risc, ca alternativă la marile centre rezidențiale.

Iar regulile sunt stricte. O astfel de casă poate găzdui cel mult cinci persoane. Fiecare locație are nevoie de un administrator, de un regulament clar de organizare și trebuie să asigure condiții pentru prepararea hranei. Personalul trebuie să ajute beneficiarii să își gestioneze banii și să țină legătura cu comunitatea, facilitând accesul la educație și muncă.

Daniela Rahotă, directorul DSP Bihor, a detaliat baza legală într-o declarație obținută recent de Adevarul, explicând că transformarea caselor se bazează pe o reglementare adoptată anul acesta, cu câteva luni înaintea descinderilor DIICOT.

„Este vorba despre HG 268 din 23 aprilie 2026, privind asistența socială și nomenclatorul serviciilor sociale”, a declarat Daniela Rahotă.

Șefa DSP Bihor a punctat că aceste case „trebuie să fie licențiate” de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (o instituție cheie în acest proces). Asta înseamnă îndeplinirea unor condiții clare de amenajare, dar și obligația, a subliniat Rahotă, „inclusiv de a avea angajat sau cu contract de colaborare medic de familie și medic psihiatru”.

Până la urmă, lucrurile încep să se miște și la nivelul administrației județene. Președintele CJ Bihor, Mircea Mălan, și-a arătat disponibilitatea verbală pentru o întâlnire. „Suntem disponibili la orice discuție care ar putea să ducă la identificarea unor soluții legale în această privință”, a declarat Mălan miercuri.

Decizia instanței în dosarul penal

Dar problemele cu justiția nu dispar peste noapte. Viorel Pașca a primit totuși o veste favorabilă din instanță la începutul săptămânii.

Luni, pe 13 iulie, Curtea de Apel București a decis înlăturarea controlului judiciar pentru toți inculpații din dosarul azilelor neautorizate din Bihor.

Instanța a admis contestațiile depuse de cei șase inculpați. Pe lângă Viorel Pașca, decizia îi vizează pe soția sa, Florica Pașca, pe cei trei fii ai familiei (Viorel-Emanuel, Abel-Timotei și Daniel-Sabin Pașca), dar și pe Delia Mioara Păcală, femeia care coordona activitățile din centre.

Această hotărâre a judecătorilor bucureșteni se referă strict la măsurile preventive luate pe parcursul anchetei. Dosarul instrumentat de procurori își urmează cursul legal, iar acuzațiile de fond rămân pe masă până la o sentință definitivă.