Președintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză participarea la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei, programată pe 25 și 26 iunie la Gdańsk, în Polonia. Delegația de la Kiev va fi condusă în schimb de premierul Iulia Sviridenko, care a semnalat o schimbare deliberată de ton, punând accent pe rezultate de afaceri în detrimentul politicii.
Tensiuni diplomatice majore intre Kiev si Varsovia
Relațiile dintre cele două capitale s-au deteriorat rapid în ultimele zile. Motivul disputei este o combinație de factori istorici, redenumirea unei unități militare și o controversă legată de o medalie. Iar acest boicot la nivel înalt (un eveniment cheie pentru atragerea de fonduri de reconstrucție) atrage atenția întregii Europe. Când vecinii se ceartă pe contractele post-război, țările de tranzit din regiune, inclusiv România, resimt direct instabilitatea la graniță.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Paula Pinho, a taxat dur situația. „Există un singur observator fericit în acest tip de situație, iar acela este agresorul din Ucraina, așa că nu ar trebui să facem jocul lor”, a declarat oficialul european.
În paralel, la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz îi găzduiește pe președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni și premierul polonez Donald Tusk. Liderii discută garanțiile viitoare de securitate pentru Ucraina, o continuare a summitului G7 din Franța, unde Statele Unite au cerut reimpunerea sancțiunilor împotriva Rusiei. Merz poziționează Germania ca al treilea co-președinte al Coaliției Voinței, un rol care ar putea deveni important după plecarea anunțată a lui Starmer. Oficialii europeni încearcă acum să anticipeze cum va gestiona politica externă probabilul său succesor, Andy Burnham.
Negocieri controversate cu regimul de la Kabul
Pe un alt front sensibil, oficialii UE și reprezentanții talibani s-au întâlnit în secret la Bruxelles pentru a discuta returnarea cetățenilor afgani. Ora și locul întâlnirii nu au fost făcute publice. Așa cum a relatat marți dimineață Euronews, mișcarea vine pe fondul unor noi încercări de a accelera repatrierile migranților care nu au drept de ședere în Europa.
Să fim serioși, discuțiile cu un regim autoritar au stârnit furia organizațiilor civile. Amnesty International a criticat dur executivul comunitar. Un raport al Națiunilor Unite arată că 21,9 milioane de oameni, adică aproximativ 45% din populația Afganistanului, vor avea nevoie de asistență umanitară în acest an. Milioane trăiesc în sărăcie extremă, iar femeile și fetele nu au acces la educație.
„Afganistanul este un cimitir pentru drepturile omului”, a declarat șeful ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk.
Cifrele vorbesc de la sine.
Discuția de la Bruxelles s-a concentrat pe returnarea migranților afgani neregulari „care au comis infracțiuni grave sau este o amenințare la adresa securității”, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei. Numai că invitația trimisă talibanilor menționează doar returnarea „cetățenilor afgani fără drept de ședere în UE”, fără a oferi date clare despre câți dintre aceștia reprezintă cu adevărat un pericol. Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, urmează să susțină o conferință de presă pe tema consolidării Europol, unde va trebui să dea explicații.
Haos in diplomatia europeana pe tema Israelului
Ce înseamnă asta concret pentru politica externă a blocului comunitar? O luptă internă pentru putere. Israelul a devenit un test pentru șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și restul Comisiei. Dubravka Šuica, comisarul european pentru Mediterana, a călătorit în Israel fără ca vizita să fie anunțată pe pagina ei oficială, luând prin surprindere mai multe capitale europene.
Întrebată de ce deplasarea nu a fost comunicată corespunzător, Paula Pinho a răspuns scurt că „vor analiza acest aspect.”
Dar vizita a venit fix după ce ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, a întrerupt orice contact cu Kaja Kallas, supărat pe informațiile din presă potrivit cărora aceasta ar fi comparat țara cu Africa de Sud din perioada apartheidului. Deși călătoria lui Šuica era planificată dinainte, echipa lui Kallas a pus la îndoială momentul ales și a cerut unitate. Luni, Sa’ar a atacat-o public pe Kallas, iar diplomații europeni i-au reproșat lui Šuica că nu și-a apărat colega.
Fostul șef al diplomației UE, Josep Borrell, care la rândul său a avut conflicte cu Ursula von der Leyen pe tema Israelului, a reacționat ironic pe platforma X. „Ce frumoasă dovadă de «solidaritate și coordonare» în UE”, a scris acesta.
Dincolo de aceste crize, agenda europeană continuă cu pași procedurali pe alte dosare. Parlamentul European susține lansarea unui euro digital până în 2029 pentru a reduce dominația dolarului american. În Spania, guvernul de la Madrid avertizează că UE își pierde credibilitatea dacă nu protejează fondurile verzi, în timp ce președintele Cehiei, Petr Pavel, a făcut apel la Curtea Constituțională în disputa privind participarea sa la summitul NATO de la Ankara. La Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îl primește astăzi la ora 14.00 pe președintele Beninului, Romuald Wadagni, în timp ce comisarii Valdis Dombrovskis și Wopke Hoekstra susțin o conferință pe tema simplificării legislației fiscale și a producției de energie.
