Vucic sfideaza Uniunea Europeana la Beijing. Presedintele sarb apara acordul comercial cu China

Critici directe la adresa restrictiilor diplomatice europene

Imediat după sosirea în capitala Chinei, Vučić s-a plâns public că Uniunea Europeană încearcă să dicteze politica diplomatică a Serbiei. Concret, oficialilor de la Bruxelles le displace profund refuzul liderului sârb de a se abține de la discuții directe cu Kremlinul.

„Ar fi cel mai bine dacă mi-ar face pur și simplu o listă de dorințe cu cine am voie să vorbesc și cu cine nu”, a declarat liderul sârb vizibil iritat în cadrul unei conferințe de presă.

Și nu s-a oprit aici cu reproșurile. „Atunci pentru ce ne mai trebuie un președinte? Pentru ce ne mai trebuie un guvern?”, a întrebat retoric Vučić în fața jurnaliștilor.

Mesajul final a fost unul de forță, menit să clarifice poziția Belgradului în fața partenerilor occidentali. „Serbia este un stat autonom, suveran, independent și va continua să acționeze în conformitate cu interesele sale”, a adăugat președintele sârb.

Până la urmă, miza este uriașă.

Serbia are statut de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană încă din anul 2009. Numai că legăturile tot mai strânse ale guvernului Vučić cu Beijingul au devenit un motiv major de dispută în procesul de integrare. Bruxelles-ul este profund îngrijorat de perspectiva admiterii unui nou stat membru care este mult mai puternic ancorat în relația cu China decât orice alt guvern european la ora actuală.

Miza economica si impactul in regiune

Relația bilaterală a atins un nou nivel în 2024, când Xi Jinping a făcut o vizită oficială în Serbia pentru a sărbători acordul de liber schimb dintre cele două națiuni. China a devenit oficial cel mai mare investitor străin al Serbiei. Pactul respectiv (negociat intens în ultimii ani) prevede ca Beijingul să reducă masiv tarifele pentru aproape toate importurile sârbești pe parcursul următorului deceniu.

Așa cum semnalează Euronews într-o analiză publicată pe acest subiect, acordul de liber schimb a picat fix în momentul în care Uniunea Europeană încerca să pună o presiune mai mare pe importul de vehicule electrice chinezești. Efortul blocului comunitar de a-și proteja piața internă a crescut constant în ultimii doi ani.

V-ați gândit vreodată cum se traduce această dinamică pentru piața din România? În timp ce românii suportă prețuri tot mai mari la mașinile electrice din cauza taxelor vamale impuse de UE pentru a bloca importurile asiatice, chiar peste Dunăre, Serbia își deschide complet porțile pentru capitalul chinezesc. O diferență uriașă de strategie comercială fix la frontiera blocului comunitar.

Maratonul diplomatic al lui Xi Jinping

Vizita lui Vučić vine la scurt timp după ce Xi Jinping a primit o serie întreagă de lideri mondiali de prim rang. Printre aceștia s-au numărat președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin.

Discuțiile lui Xi cu Trump au avut ca scop principal relaxarea tensiunilor comerciale care au atins cote alarmante încă de la începutul celui de-al doilea mandat al republicanului la Casa Albă. După vizită a fost anunțată crearea unui consiliu comercial care să faciliteze „un acord cadru pentru reduceri tarifare reciproce la produse de scară echivalentă”.

Iar întâlnirea cu Vladimir Putin a adus alte bătăi de cap pentru diplomația vestică. Cei doi lideri au semnat o declarație comună privind creșterea cooperării militare. Este o lovitură directă pentru orice speranță europeană de a convinge China să își reducă sprijinul pentru Kremlin în mijlocul invaziei pe scară largă din Ucraina.

Liderul de la Beijing l-a salutat pe Putin drept un „drag prieten”. Dincolo de zâmbetele de protocol, acordul semnat de cei doi bărbați a celebrat o „legătură de neclintit” între națiunile lor și a promis o continuă „bună vecinătate și cooperare prietenoasă”.

În tot acest timp, planul agreat la Beijing între americani și chinezi vizează scutiri tarifare pentru produse cu o valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari.