Zboruri anulate și întârzieri: problemele din industrie afectează prețul biletelor?

Avioane tot mai vechi, costuri tot mai mari

O cifră publicată de IATA dă fiori oricărui operator aerian: vârsta medie a aeronavelor din flotele globale a depășit 15 ani, un record absolut. Motivul? Livrările de avioane noi bat pasul pe loc din cauza blocajelor persistente în lanțurile de aprovizionare. Producătorii de motoare și componente nu fac față cererii, iar companiile aeriene sunt forțate să țină la sol avioane noi sau să le amâne recepția.

Consecințele se văd imediat în costuri. Aeronavele mai vechi necesită mai multă mentenanță, iar piesele de schimb sunt greu de găsit și scumpe. IATA subliniază că aceste costuri de întreținere sunt în continuă creștere. La asta se adaugă și problemele de fiabilitate ale motoarelor, menționate în raportul global, dar și chiriile pentru avioane (leasing), care au atins niveluri record. Toate aceste cheltuieli se acumulează și pun presiune direct pe prețul final plătit de pasager.

Profit de 7,90 dolari pe pasager

La prima vedere, veștile par bune. Industria aviatică se așteaptă la un profit global de 41 de miliarde de dolari în 2026, cu o marjă netă de 3,9%. Willie Walsh, directorul general al IATA, numește rezultatul „o veste extrem de binevenită”, având în vedere contextul plin de provocări, de la conflicte geopolitice la costuri în creștere.

„Companiile aeriene au reușit să construiască o rezistență care absoarbe șocurile și care oferă o profitabilitate stabilă.” – Willie Walsh, Director General IATA

Doar că diavolul se ascunde în detalii. Același Walsh descrie marjele de profit din industrie drept o „nimica toată” (a pittance) în comparație cu valoarea creată. Cifrele sunt grăitoare: profitul mediu pe care o companie aeriană îl face de pe urma unui pasager transportat este de doar 7,90 dolari. „Apple va câștiga mai mult vânzând o husă de iPhone”, afirmă tranșant șeful IATA. Această marjă infimă explică de ce orice cost suplimentar, fie el pentru combustibil, piese sau taxe, este transferat aproape imediat în prețul biletului.

Europa, între performanță și noi provocări

Pentru călătorii din România, situația pieței europene este cea mai relevantă. Aici, transportatorii aerieni par să aibă cea mai solidă performanță financiară la nivel global. Companiile low-cost, care domină piața locală, sunt pe val, cu rate de extindere de două cifre și profitabilitate netă superioară transportatorilor de linie, stimulate de traficul intra-european puternic.

Dar și aici apar noi nori la orizont. Pe lângă blocajele operaționale deja cunoscute, precum grevele personalului sau aglomerația din controlul traficului aerian, apar noi costuri de reglementare. Inițiativa ReFuelEU, de exemplu, impune un amestec obligatoriu de 2% combustibil sustenabil (SAF) în toate aeroporturile din UE începând cu 2025. Deși este un pas necesar pentru mediu, acest combustibil este semnificativ mai scump, iar costul suplimentar se va regăsi, inevitabil, în buzunarele pasagerilor.

Deci, ce se întâmplă cu prețul biletului?

Întrebarea de pe buzele tuturor este dacă zborurile se vor scumpi. Răspunsul este complex. Datele IATA arată o scădere a tarifului mediu real pe termen lung, datorită eficienței și competiției. Însă problemele actuale din lanțurile de aprovizionare, care duc la îmbătrânirea flotelor și la creșterea costurilor de operare, pun o presiune uriașă în sens invers.

În loc să se bazeze pe avioane noi, mai eficiente, companiile aeriene trebuie să cheltuiască mai mult pentru a le menține în zbor pe cele vechi. Aceste costuri, cuplate cu marje de profit extrem de mici, fac ca orice șoc extern să fie resimțit direct de consumator. Chiar dacă problemele unui anumit producător, precum Airbus, nu sunt detaliate în rapoartele globale, criza este sistemică și afectează întreaga industrie. Pentru călătorul român, asta înseamnă că, deși competiția low-cost menține o presiune pe prețuri, costurile de bază ale zborului sunt pe un trend ascendent, iar ofertele ultra-ieftine ar putea deveni o amintire.