Zelenski a promulgat legea cerută de Ungaria pentru folosirea limbilor minoritare în școli

Actul normativ a primit 266 de voturi în Parlamentul ucrainean, peste majoritatea necesară, potrivit Agerpres. Parlamentul ucrainean are 450 de deputați.

Pentru școlile cu predare în română, România a cerut oficial păstrarea rețelei existente și evitarea măsurilor regresive, relatează G4Media.ro. Solicitarea privește reorganizarea învățământului ucrainean prevăzută pentru anul viitor, distinctă de legea privind folosirea limbilor minorităților.

Legea extinde folosirea limbilor minoritare în instituțiile de învățământ

Parlamentul ucrainean a indicat, în prezentarea actului normativ, că acesta urmărește: „extinderea oportunităților de utilizare a limbilor minorităților naționale din Ucraina, care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, precum și a limbilor popoarelor autohtone din Ucraina, în cadrul procesului educațional și al comunicării în interiorul instituțiilor de învățământ”.

Protecția utilizării limbilor minorităților vizează și evenimentele culturale. În educație, actul acoperă atât procesul de învățare, cât și comunicarea în interiorul instituțiilor de învățământ.

Șefa diplomației ungare, Anita Orban, declarase anterior, la o reuniune la Luxemburg, că adoptarea acestei măsuri era o condiție necesară pentru continuarea negocierilor de aderare. Budapesta cere o mai bună respectare a drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia, regiune din vestul Ucrainei.

Reorganizarea școlilor ar reduce numărul liceelor cu predare în română

În prezent, elevii din Ucraina termină liceul după clasa a 11-a. Din 2027, gimnaziul ar urma să includă și clasa a 9-a, după care vor urma trei ani de liceu.

În regiunea Cernăuți, reorganizarea prevede următoarea structură pentru învățământul în limba română:

• Rețeaua actuală cuprinde 44 de licee cu predare în română.
• Din anul viitor ar rămâne 15 licee, cu studii până la clasa a 12-a.
• Celelalte 29 ar urma să devină gimnazii, cu studii până la clasa a 9-a.

Liceul românesc din Crasna, în regiunea Cernăuți, participă deja la un proiect pilot cu 12 clase. În schimb, liceul din Suceveni, din aceeași regiune, ar urma să devină gimnaziu cu nouă clase.

Maria și Alisa, eleve aflate acum în clasa a 9-a la Suceveni, ar urma să facă naveta în altă localitate, din anul viitor, pentru a-și continua studiile în limba română. Profesorii sunt, de asemenea, nemulțumiți de transformarea liceului în gimnaziu.

Partea ucraineană a dat asigurări că numărul de 63 de școli cu predare în română din regiunea Cernăuți nu va fi modificat. Acest total privește școlile, în timp ce reorganizarea schimbă numărul instituțiilor care păstrează și clasele de liceu.

Disputa cu Ungaria a început după schimbarea regulilor de predare din 2017

În 2017, Ucraina a adoptat o lege care impunea ucraineana drept limbă principală în învățământul secundar. Guvernul ungar condus atunci de premierul Viktor Orban a blocat discuțiile privind aderarea Ucrainei la UE. Blocajele repetate asupra negocierilor au continuat începând din 2023.

După venirea la putere a majorității proeuropene conduse de actualul premier, Peter Magyar, Budapesta a ridicat în iunie veto-ul privind deschiderea negocierilor, inclusiv pentru primele două clustere, adică grupuri de capitole negociate împreună. Ungaria a continuat însă să acuze Kievul că nu și-a respectat pe deplin angajamentele față de comunitatea maghiară și a condiționat continuarea procesului de adoptarea legislației.

În Transcarpatia trăiesc aproximativ 100.000 de etnici maghiari, potrivit Mediafax. Pentru soluționarea divergențelor, Magyar a convenit cu Ucraina asupra unui plan de acțiune în 11 puncte.

Premierul ungar a salutat votul, dar a păstrat rezerve privind refacerea relațiilor bilaterale: „Mai sunt încă multe de făcut pentru ca relațiile să se îmbunătățească din nou și pentru ca încrederea să fie restabilită de ambele părți, dar cred că liderii celor două țări au parcurs primii pași către o soluționare a situației”, a declarat Peter Magyar în fața Parlamentului, relatează News.ro.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a salutat adoptarea legii și a cerut Ucrainei să continue reformele solicitate pentru aderare.

„În ciuda atacurilor neîncetate ale Rusiei împotriva civililor, suntem hotărâți să continuăm să avansăm împreună pentru a pregăti viitorul Ucrainei în cadrul Uniunii noastre”, a declarat Kos.

Votul ar putea permite deschiderea unor noi negocieri cu UE

„Dialogul ucraineano-ungar se întărește, bazat pe respect reciproc, bună vecinătate și un viitor european comun, în interesul popoarelor noastre”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, luni, la Luxemburg, după votul din Parlament.

Ministrul a spus că adoptarea legii ar putea permite Uniunii Europene să deschidă oficial marți, 13 octombrie, la Luxemburg, două noi clustere de negociere cu Ucraina și Republica Moldova.

Peter Magyar declarase la sfârșitul săptămânii precedente că s-ar putea întâlni cu Volodimir Zelenski joi, 15 octombrie, la summitul Consiliului European de la Bruxelles. Ar fi prima întâlnire bilaterală directă dintre cei doi lideri.