2000 de site-uri false cu știri folosesc inteligență artificială pentru a fura bani de la români

O armată invizibilă de publicații-fantomă

O investigație de amploare a organizației NewsGuard, actualizată la finalul anului trecut, a scos la iveală o rețea globală de publicații online care funcționează pe pilot automat. Aceste site-uri, cu nume generice precum „iBusiness Day” sau „Daily Time Update”, sunt concepute să arate ca niște portaluri de știri respectabile. În realitate, conținutul lor este scris aproape în totalitate de boți, acoperind subiecte diverse, de la politică și tehnologie la divertisment. Ele operează în 16 limbi, de la engleză și chineză la cehă și turcă, demonstrând o anvergură globală.

Modelul de afaceri este perfid de simplu. Articolele, produse în masă, atrag trafic. Pe aceste pagini, sistemele de publicitate programatică, folosite de majoritatea companiilor mari, plasează reclame. Astfel, branduri de top ajung să finanțeze, fără să știe, operațiuni de dezinformare. NewsGuard a identificat cel puțin 141 de mărci ale căror reclame rulau pe astfel de site-uri, creând un stimulent economic direct pentru multiplicarea lor. Problema? Printre sutele de articole despre vreme sau rețete, aceste platforme strecoară informații false, știri vechi prezentate ca fiind noi sau, mai periculos, articole care promovează scheme de investiții frauduloase.

De la știri false la deepfake-uri tot mai credibile

Tehnologia nu se oprește la text. Instrumentele AI permit acum crearea de imagini și videoclipuri false (deepfakes) la o calitate greu de distins de realitate. Acestea sunt folosite ca arme în războaie informaționale, dar și pentru a conferi credibilitate fraudelor. De exemplu, imagini false cu președintele american Joe Biden în uniformă militară, create cu AI, au fost distribuite masiv de publicații pro-Kremlin pentru a stârni panică legată de un posibil conflict în Orientul Mijlociu. Indicatori precum mâinile deformate sau obiecte neclare pe fundal au trădat falsul, dar abia după o analiză a experților.

În contextul războiului din Ucraina, calitatea acestor falsuri a explodat. Dacă în 2022 un deepfake cu președintele Volodimir Zelenski era pixelat și evident fals, cele recente, care îl vizau pe fostul comandant al armatei Valerii Zalujnîi, sunt redate în înaltă definiție, cu mișcări fluide și sincronizare aproape perfectă între voce și mișcarea buzelor. Felix Simon, cercetător la Institutul Reuters, avertiza încă de la finalul lui 2023 că noile sisteme AI generative produc conținut pe care „oamenii îl pot percepe ca fiind imposibil de distins” de cel real. Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina a sugerat că nivelul de sofisticare indică implicarea serviciilor speciale rusești.

Nici conflictele din alte zone nu sunt ocolite. O imagine generată de AI, cu un bărbat salvând cinci copii din dărâmăturile din Gaza, a adunat milioane de interacțiuni, deși conținea erori vizibile, precum un braț în plus. Doar o treime dintre imaginile false identificate de NewsGuard în acest conflict aveau o etichetă de avertizare din partea platformelor sociale.

Actori statali folosesc AI pentru propagandă

În spatele multor operațiuni nu stau doar escroci mărunți. Raportul NewsGuard arată cum actori statali folosesc aceste tehnologii pentru a-și promova interesele. O rețea de 167 de site-uri cu legături în Rusia, deghizate în publicații locale, a folosit AI pentru a genera conținut fals despre războiul din Ucraina. În alt caz, presa de stat iraniană a citat un articol de pe un site nesigur, generat de AI, pentru a răspândi minciuna că psihiatrul premierului israelian Benjamin Netanyahu s-ar fi sinucis, ca parte a unei campanii de a-l discredita.

China nu este nici ea mai prejos. O publicație controlată de guvernul chinez a folosit text generat de AI pentru a susține fals că Statele Unite operează un laborator de arme biologice în Kazahstan. Aceste acțiuni demonstrează că dezinformarea a intrat într-o nouă eră, una în care propaganda poate fi creată la scară industrială, cu costuri minime și impact maxim.

Reacția din România: „O amenințare la adresa siguranței naționale”

Autoritățile române sunt conștiente de pericol. Încă din aprilie 2025, la o masă rotundă organizată de Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, reprezentanți de la Poliția Română, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB) și ANCOM au tras un semnal de alarmă. Concluzia unanimă a fost că știrile false, în special cele care vizează fraude economice, au depășit stadiul de simplă problemă a presei. Ele reprezintă acum „o amenințare la adresa siguranței naționale, economiei și stabilității sociale”.

Participanții la dezbaterea „Vigilența face diferența! Fenomenul Fake News nu e păcăleală” au subliniat că astfel de campanii pot destabiliza piețele financiare și pot crea panică. Soluțiile discutate s-au axat pe trei piloni: educație media intensificată în rândul tinerilor, colaborare strânsă între instituțiile statului și o responsabilitate individuală crescută. Fiecare cetățean trebuie să dezvolte un filtru critic și să verifice sursele înainte de a distribui o informație sau, mai grav, înainte de a investi bani pe baza ei.

Ce urmează? Tehnologia AI avansează cu o viteză uluitoare, iar capacitatea de a genera conținut fals va deveni și mai accesibilă. În timp ce autoritățile caută soluții legislative și tehnice, protecția imediată rămâne la nivelul utilizatorului. Verificarea sursei, atenția la detalii nefirești în imagini sau videoclipuri și, mai ales, o doză sănătoasă de scepticism față de ofertele de îmbogățire rapidă promovate de „site-uri de știri” obscure sunt esențiale pentru a nu deveni următoarea victimă.