27,6% dintre tinerii din România vor să plece în următoarele 12 luni. De ce aleg emigrarea

Potrivit publicației Gândul. Dacă în perioada 2000-2001 aproximativ 1,1 milioane de persoane născute în România, cu vârsta de peste 15 ani, erau stabilite în țările OECD, numărul a crescut la 3,9 milioane în intervalul 2020-2021. Aproape unul din cinci români născuți în țară și aflați la vârstă activă locuiește în prezent în străinătate. Alianța Binelui Comun avertizează că România pierde populație activă, competențe și potențial demografic.

Banii rămân motivul principal al plecării. Dintre tinerii care iau în calcul emigrarea, 64,7% caută un loc de muncă mai bine plătit. Alți 10% invocă corupția și dorința unei vieți noi, în timp ce 6,1% indică serviciile publice mai bune.

În ultimul deceniu, emigrarea s-a extins către absolvenți și profesioniști din sănătate, IT, cercetare și servicii cu valoare adăugată mare. Pentru România, asta înseamnă pierderi de ani de muncă și contribuții, competențe, potențial antreprenorial și potențial demografic.

România pierde medici și absolvenți de studii superioare

Datele OECD pentru 2015-2016 indicau aproape 800.000 de emigranți români cu studii superioare. Aproape jumătate dintre aceștia ocupau în străinătate posturi sub nivelul calificării lor. România pierde astfel specialiști, iar o parte dintre cei plecați nu lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit.

În sistemul medical, datele arată că în 2020-2021, în statele OECD lucrau aproximativ 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România. Ratele estimate de emigrare erau de 28% pentru medici și 24% pentru asistenți.

În 2023, aproape 60% dintre medicii români sub 35 de ani luau în calcul plecarea din țară. Creșterile salariale au temperat fenomenul, dar nu l-au oprit.

Dincolo de venituri, decizia de a rămâne sau de a pleca este influențată de infrastructură, birocrație, volumul de muncă, management și perspectivele profesionale. Acești factori cântăresc în retenția personalului medical în unitățile din țară.

Soldul migrator pozitiv din 2024 nu garantează revenirea pe termen lung

La începutul anului 2024, aproximativ 3 milioane de cetățeni români locuiau în alte state ale Uniunii Europene. Ei reprezentau circa 22% dintre toți cetățenii UE stabiliți într-un alt stat membru și formau cel mai mare grup național de acest tip din Uniunea Europeană.

Între 2014 și 2024, 364.000 de copii cu cel puțin un părinte român s-au născut în străinătate și au fost înregistrați ulterior în România. Numărul echivalează cu peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în aceeași perioadă.

România a avut în 2024 un sold migrator pozitiv de aproximativ 71.300 de persoane, iar 64% dintre imigranții înregistrați aveau cetățenie română. Alianța Binelui Comun avertizează însă că acest indicator nu arată dacă persoanele revenite rămân în țară după câteva luni.

Organizația propune monitorizarea revenirilor în funcție de durata șederii, nu doar prin numărul de intrări. Printre măsuri se numără realizarea anuală a unui Barometru ABC al Retenției și Revenirii Talentului, care să urmărească intenția de plecare a tinerilor, emigrarea absolvenților și plecările din profesii-cheie, dar și retenția celor reveniți după doi, cinci sau zece ani.

Printre soluțiile propuse se numără recunoașterea rapidă a calificărilor și experienței dobândite în străinătate, pachete de relocare în sănătate, educație și cercetare, recrutări transparente, granturi pentru cercetători și antreprenori reveniți și trasee profesionale competitive.