Directiva privind transparența salarială a intrat în vigoare pe 7 iunie, iar piața muncii din România se lovește de o realitate dură. 76% dintre angajatori recunosc existența unor diferențe salariale între persoane aflate pe roluri comparabile. Ei justifică aceste discrepanțe prin performanță, experiența profesională sau simpla negociere individuală.
Numai că 59% dintre angajați consideră că există diferențe salariale nejustificate. Doar 27% declară că au un nivel ridicat de încredere în echitatea sistemului salarial.
Lipsa de încredere și noile reguli europene
V-ați gândit vreodată de ce colegul de birou câștigă mai mult făcând exact aceeași treabă?
Cifrele prezentate într-o analiză publicată recent de Libertatea arată că 72% dintre angajați au auzit deja de noile prevederi europene. Ba chiar 8 din 10 spun că ar fi mai predispuși să aplice la companii care afișează salariul și pachetul de beneficii extrasalariale complet în anunțurile de recrutare.
Pe de altă parte, doar 19% dintre angajatori consideră că mediul de afaceri din România este pregătit pentru implementarea directivei, deși 52% declară că au un nivel mediu sau ridicat de familiarizare cu ea.
„Dincolo de obligațiile de conformare, vorbim despre o transformare profundă a modului în care organizațiile construiesc încredere și explică deciziile legate de remunerare”, a declarat Elena Pap, directorul executiv al Eurasia Upcoop Group și al Up România.
Haosul din grilele de salarizare
Până la urmă, percepția bate realitatea din acte. În timp ce 96% dintre angajatori declară că își comunică politicile salariale cel puțin parțial și 43% consideră că o fac în mod transparent, doar jumătate dintre angajați percep angajatorul ca fiind transparent în privința remunerării.
Mai mult, doar 49% dintre angajați consideră că regulile și criteriile de stabilire a salariilor sunt clare. Un procent îngrijorător de 33% declară că nu au acces la niciuna dintre informațiile salariale evaluate (interval salarial, criterii de performanță, grile sau politici de creștere). Această lipsă a accesului lovește cel mai tare în angajații pentru posturi de bază, cu un procent de 48%, dar și în personalul din IMM-uri, unde ajunge la 39%.
Și lucrurile nu se opresc aici.
Doar 30% dintre angajatori declară că au procese de salarizare bine standardizate. 33% au grile salariale complete, iar numai 21% au politici salariale complet formalizate. Pentru următoarele 12 luni, firmele și-au propus revizuirea pachetelor de beneficii (43%), definirea grilelor salariale (31%) și pregătirea managerilor (31%).
Teama de conflicte și problema mamelor
Dar ce aleg angajații când pun banii în balanță cu onestitatea firmei? 41% dintre angajați susțin că ar accepta un salariu ușor mai mic la o companie percepută ca transparentă. Disponibilitatea crește la 53% în rândul angajaților mid-level și la 47% în multinaționale.
Aproape 80% ar aplica mai degrabă la un angajator care afișează salariul în anunțuri. Pentru 43% dintre ei, transparența le-ar crește direct încrederea în companie. De cealaltă parte, patronii se tem de scandal. Principalele riscuri percepute de ei rămân apariția nemulțumirilor (49%) și a conflictelor interne (42%), motiv pentru care doar 21% văd în transparența salarială un avantaj major.
Când vine vorba de beneficii, 33% dintre salariați consideră că acestea contribuie mult sau foarte mult la percepția unui salariu corect. La nivel de management, procentul urcă la 43%. Cele mai importante beneficii rămân tichetele de masă, bifate de 54% dintre respondenți.
Iar o problemă sensibilă rămâne salarizarea femeilor care revin din concediul de maternitate.
Aici, cea mai frecventă abordare este ajustarea parțială a salariului (30%). Doar 15% dintre organizații declară că aliniază remunerația la nivelul pieței sau al echipei după revenirea din concediu. Pe zona diferențelor salariale de gen, monitorizarea constantă rămâne limitată la doar 16% dintre respondenți, analiza fiind realizată mai mult ocazional (45%). Totuși, 73% dintre companii declară că iau cel puțin parțial măsuri pentru corectarea acestora.
Cum rezolvă companiile aceste discrepanțe? Cea mai frecventă abordare este alinierea treptată a salariilor în timp (36%), aplicată mai ales de organizațiile mari cu peste 250 de angajați (53%) și de multinaționale (49%). Aproape un sfert dintre angajatori (22%) afirmă că organizația lor nu are încă o abordare clară pentru gestionarea acestor diferențe.
Studiul Up România și Reveal Marketing Research a fost realizat pe un eșantion de 1.200 de respondenți din mediul urban, dintre care 800 de angajați și 400 de reprezentanți ai angajatorilor.
