Premierul ungar Viktor Orbán a făcut din retorica anti-Ucraina piesa centrală a campaniei sale pentru alegerile din 12 aprilie 2026, într-un context în care influența Moscovei devine tot mai vizibilă. Cu doar câteva zile înainte de scrutin, sprijinul extern pentru Orbán, inclusiv din partea lui Vladimir Putin și Donald Trump, se manifestă fără perdea.
Sprijin extern pe față
Lucrurile nu mai sunt deloc subtile la Budapesta. Președintele rus Vladimir Putin l-a primit recent pe ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, și i-a promis menținerea livrărilor de petrol, în ciuda crizelor regionale. Dar sprijinul nu vine doar de la Kremlin. Din Statele Unite, Președintele american Donald Trump i-a oferit lui Orbán „sprijinul său complet și total”.
Ba chiar vicepreședintele JD Vance a vizitat Budapesta special pentru a-l susține în campanie. Cum vine asta, un oficial american de rang înalt se implică direct în alegerile altei țări? Se pare că da.
O campanie agresivă anti-Ucraina
Guvernul ungar promovează mesaje anti-ucrainene și o ostilitate fățișă față de Uniunea Europeană. Adversarii politici ai lui Orbán, precum Péter Magyar, sunt ținta unor campanii de denigrare. Pe panouri publicitare uriașe, Magyar apare alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, sub un mesaj tranșant: „Sunt periculoși! Să-i oprim. Doar Fidesz pe 12 aprilie”.
Opoziția, în schimb, încearcă să evite subiectul Ucrainei, concentrându-se pe suveranitatea și independența Ungariei.
E drept că, pe lângă asta, campania pro-guvernamentală (a partidului Fidesz) a folosit inclusiv materiale suspecte, generate digital, ceea ce face scrutinul extrem de vulnerabil la propagandă și dezinformare.
Tensiuni și controverse diplomatice
În cei patru ani de război din Ucraina, Budapesta a blocat sau a slăbit în mod repetat acțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei. S-a opus sprijinului financiar pentru Kiev și a împiedicat aprobarea unui împrumut european de miliarde de dolari destinat Ucrainei. Poziția Ungariei a fost criticată inclusiv de președintele României, Nicușor Dan, care a afirmat că România va susține orice măsură juridică europeană pentru depășirea acestui impas.
Tensiunile au atins un nou prag după ce ministrul de externe ungar a sugerat posibilitatea unui sabotaj al unei conducte de gaz din Ucraina. Asta a dus la mobilizarea trupelor pentru protejarea infrastructurii critice, o mișcare pe care opoziția o vede ca o tactică de a genera panică pentru a influența votul.
Înregistrarea care confirmă suspiciunile
Controversele nu se opresc aici. O înregistrare în care ministrul Péter Szijjártó discuta cu omologul său rus, Serghei Lavrov, despre ridicarea sancțiunilor pentru apropiați ai Kremlinului a aruncat și mai multă benzină pe foc.
Reacțiile nu au întârziat să apară.
Premierul Irlandei, Micheál Martin, a declarat că situația confirmă suspiciunile privind acțiunile Ungariei în cadrul UE, care par să servească mai degrabă interesele Rusiei. Pe bune, mai era nevoie de o confirmare?
