Ambasada Romaniei critica declaratiile ambasadorului german la Chisinau. Ce a spus diplomatul

Reactia ferma a diplomatiei romanesti

Bucureștiul a taxat imediat declarațiile care puneau la îndoială elementele identitare comune dintre cele două maluri ale Prutului. Până la urmă, istoria și limba nu pot fi negociate la nivel declarativ.

„Republica Moldova și România împărtășesc o istorie bine documentată, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual bine cunoscute. Aceste realități sunt consacrate atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova”, a transmis luni ambasada României la Chișinău într-un comunicat oficial.

Reprezentanții statului român au atras atenția că astfel de ieșiri publice pot alimenta tensiunile dintr-o zonă deja complicată geopolitic. „În acest context, orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual. În același timp, riscă să genereze interpretări care nu servesc nici dialogului dintre parteneri, nici interesului comun de a consolida încrederea și coeziunea în regiune”, a precizat misiunea diplomatică.

Mesajul diplomației românești nu s-a oprit aici.

Oficialii au arătat direct cu degetul spre Moscova, explicând cine primește pe urma acestor controverse. „În actualul context regional, marcat de campanii susținute de dezinformare, de încercări de rescriere a istoriei și de acțiuni repetate de instrumentalizare a temelor identitare, orice mesaj care poate crea ambiguități cu privire la limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun riscă să fie exploatat de actorii ostili, precum Federația Rusă, care urmăresc slăbirea rezilienței democratice și a parcursului european al Republicii Moldova”, a mai adăugat ambasada.

De la ce a pornit disputa publica

Așa cum arată informațiile publicate de Hotnews, totul a plecat de la un interviu pe care ambasadorul Hubert Knirsch l-a acordat pe 7 iulie postului Jurnal TV. Ce a spus mai exact ambasadorul german de a declanșat o asemenea reacție?

Întrebat inițial despre o posibilă unire a celor două state, diplomatul a răspuns prudent: „Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei şi al României, sunt două state suverane, dacă îşi doresc să se unească, asta o vor face şi nimeni nu poate comenta aceasta”.

Dar lucrurile au luat o turnură controversată când a venit vorba despre moștenirea culturală comună. „Eu aş pune sub semnul întrebării ceea ce aţi spus despre Republica Moldova, că avem aceeaşi limbă, avem aceeaşi religie ca şi România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oamenii care gândesc la fel că avem aceeaşi limbă, dar alţii poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite. Statele moderne europene au o limbă oficială dar sigur au oameni de diferite etnii şi valorile europene şi drepturile europene sunt că aceşti oameni trebuie să fie respectaţi în toate aceste sensuri”, a declarat inițial Hubert Knirsch.

Ambasada Germaniei da vina pe traducere

Valul de critici l-a forțat pe diplomat să revină cu explicații detaliate în cursul zilei de luni. Cert e că reprezentanța Germaniei a pus întreaga situație pe seama unei erori tehnice.

„Vitalie Călugăreanu m-a întrebat despre „Planul B”, despre unirea cu România. Am răspuns că aceasta este o decizie care ține exclusiv de Republica Moldova și de România. Domnul Călugăreanu a mai menționat însă în întrebarea sa că oamenii din Republica Moldova („noi”) ar vorbi aceeași limbă ca în România și că ar avea aceeași religie. La aceasta am răspuns că, într-adevăr, în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeași limbă, dar ar exista și alți oameni, există unii care ar vorbi două limbi, precum și oameni de religii diferite”, a afirmat ambasadorul german în precizările ulterioare.

Problema ar fi apărut în cască (o eroare de interpretare simultană, susține ambasada Germaniei). „În traducerea simultană, expresia «dar și alți oameni» a fost tradusă eronat prin „dar unii gândesc altfel despre aceasta», iar «există oameni care vorbesc două limbi», prin «… că există două limbi»”, a explicat diplomatul.

El a ținut să asigure publicul că nu a vizat denigrarea identității românești. „Nu a fost intenția mea să pun sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe. Înainte de interviu m-am întâlnit cu reprezentante ale comunității rome și am vizitat cimitirul evreiesc din Mărculești. În cadrul interviului detaliat, am avut ocazia să prezint sprijinul politic și material acordat de către Germania Republicii Moldova, precum și poziția mea față de Rusia”, a adăugat Hubert Knirsch.

Suveranitatea si adevarul istoric

Și totuși, partea română a simțit nevoia să puncteze decisiv la finalul comunicatului său, amintind principiile de bază ale relației bilaterale.

„România respectă pe deplin suveranitatea și dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a-și decide democratic viitorul. În același timp, respectul pentru adevărul istoric, pentru rigoare științifică și pentru cadrul constituțional al Republicii Moldova reprezintă premise indispensabile ale unui dialog public responsabil”, a subliniat ambasada României.

„Relația dintre România și Republica Moldova este susținută de o comunitate de limbă, cultură şi istorie, iar România va continua să sprijine Republica Moldova în spiritul parteneriatului privilegiat, pe baza respectului reciproc, a valorilor europene și a unui dialog întemeiat pe responsabilitate și încredere”, a concluzionat misiunea diplomatică.

Interviul care a generat acest scurtcircuit diplomatic a fost difuzat marțea trecută, pe 7 iulie, reacțiile oficiale de la București și clarificările de la Berlin venind la aproape o săptămână distanță.