Inspectorii ANAF au stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei pentru persoanele fizice care nu își pot justifica averile. Instituția a verificat peste o mie de contribuabili în ultimele 11 luni și a pus sechestru pe zeci de milioane de lei.
Banii fără acte și scuzele românilor
Între iulie 2025 și mai 2026, structurile ANAF au derulat 1.102 acțiuni de control. Rezultatul arată o notă de plată uriașă pentru cei verificați. S-au impus taxe suplimentare de 540.243.299 de lei și s-au pus măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei.
Cum ajung românii cu bani grei pe mână să atragă atenția Fiscului?
Inspectorii au găsit sume imense folosite pentru depuneri de numerar în bănci, achiziții de case și mașini, majorări de capital social sau creditări acordate propriilor firme. Când au fost trași la răspundere, mulți au scos la înaintare scuze clasice. Au susținut că banii provin din economii păstrate în numerar, din venituri realizate în străinătate sau din sume primite de la alte persoane fizice.
Numai că explicațiile verbale nu țin loc de acte. Contribuabilii nu au putut aduce documente și probe care să ateste valoarea sumelor, momentul obținerii lor și existența efectivă în perioada analizată.
Cum se pierd urmele banilor
Iar aici intervine lipsa de trasabilitate a fondurilor. O analiză detaliată publicată de Adevarul arată exact mecanismul prin care contribuabilii pică testul Fiscului. Inspectorii au constatat că persoanele indicate drept sursă a banilor (de regulă rude sau apropiați) pur și simplu nu dispuneau de capacitatea financiară necesară pentru acordarea acestora.
Dincolo de banii complet nejustificați, statul a dat de urma unor venituri reale, dar ascunse. Vorbim despre bani din chirii, activități independente, câștiguri din transferul titlurilor de valoare sau venituri din străinătate. Până la urmă, bogații României prinși pe picior greșit datorează statului, în medie, câte 10.000 de euro de persoană.
Topul județelor cu cele mai mari nereguli
Cifrele pe județe arată proporția fenomenului.
Cele mai mari lovituri date de Fisc au venit din zona DGRFP Ploiești și DGRFP București. Un singur contribuabil verificat de AJFP Prahova s-a trezit cu o decizie de impunere de 23.075.130 lei. Pe locurile următoare sunt două cazuri din Capitală, unde Serviciul Verificări Fiscale a stabilit creanțe de 22.538.669 lei și 21.580.410 lei.
Și ritmul controalelor se menține ridicat. Doar în luna mai 2026 s-au emis 56 de decizii de impunere în valoare totală de 54.636.713 lei. Aici a condus Iașiul cu o decizie de 10.978.817 lei, urmat de Alba cu 5.847.184 lei și Gorj cu 3.950.297 lei.
Ce spune Ministerul Finanțelor
Dar digitalizarea își spune cuvântul în aceste acțiuni. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat de ce Fiscul reușește să prindă tot mai mulți evazioniști.
„Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane”, a declarat ministrul Finanțelor.
Reprezentanții ANAF au transmis un mesaj clar către toți contribuabilii care primesc notificări de conformare. Aceștia sunt sfătuiți să răspundă și să își declare veniturile de bunăvoie, pentru a evita intrarea directă în procedurile stricte de verificare fiscală.
