Angajații și companiile din România ar putea direcționa o parte din contribuția obligatorie la sănătate către un asigurător privat. Proiectul legislativ PL-x 186/2024 propune în forma sa inițială plafonarea acestui transfer la maximum 50% din contribuția de asigurări de sănătate aferentă unui salariu minim brut.
Ce se intampla cu banii la CNAS
Inițiativa ar muta o parte masivă din fluxul financiar administrat astăzi exclusiv de CNAS direct către piața privată. Până la urmă, clinicile private pot lucra în prezent cu decontare doar în limitele contractelor semnate cu statul. Din cauza acestor plafoane, pacienții ajung frecvent să plătească integral serviciul medical de care au nevoie.
Conform agenției Mediafax, susținătorii proiectului descriu această mutare ca pe o „demonopolizare”.
Dar statul are rețineri serioase. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis oficial că proiectul, exact în forma analizată, nu reprezintă „o alternativă viabilă” din cauza reglementării insuficient dezvoltate pe acest segment.
Sistemul de stat versus clinicile private
Așa cum a relatat Financiarul într-o analiză recentă a pieței medicale, inflația anuală din România a atins nivelul de 9,2% în iunie 2026, potrivit datelor furnizate de Eurostat. Această creștere a prețurilor amplifică direct povara cheltuielilor medicale pentru bugetul familiilor.
Și totuși, unde aleg să se trateze românii? Un studiu realizat de APSAP, derulat între martie 2025 și august 2026, arată clar că 65,6% dintre români aleg de regulă serviciile medicale private. Procentul urcă vertiginos la 72,3% în rândul angajaților care lucrează în sectorul privat.
V-ați gândit vreodată de ce scoateți bani din buzunar la clinică deși aveți taxele reținute lunar pe fluturașul de salariu?
„Plătim sănătatea de două ori. Și ni se pare deja normal”, a declarat Cristina Prună, deputat USR și unul dintre inițiatorii proiectului. Aceasta a explicat logica din spatele legii printr-o serie de întrebări: „Dacă aleg să fac o investigație la privat, de ce măcar o parte din cost nu poate fi acoperită din contribuția pe care deja am plătit-o? De ce trebuie CNAS să păstreze monopolul asupra banilor noștri?”
Pentru angajatori, beneficiile medicale private rămân un instrument extrem de relevant de retenție a personalului. Legea ar deschide perspectiva finanțării unei părți din aceste servicii direct din contribuția deja colectată prin CASS, degrevând parțial bugetele companiilor.
Traseul politic si votul decisiv
Propunerea a fost inițiată în Parlament de 40 de aleși, majoritar din USR. Scopul declarat vizează schimbarea întregii arhitecturi a finanțării serviciilor medicale de bază din România.
Pentru operatorii privați, ar însemna acces imediat la fluxuri recurente din contribuții obligatorii.
Iar traseul legislativ nu este deloc simplu. Senatul a respins propunerea pe 11 martie 2024. Între timp, inițiativa a primit un punct de vedere negativ de la Guvern în luna mai 2024 și un raport de respingere de la Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților. Cert e că aceste avize negative îi scad șansele politice de adoptare, dar nu scot proiectul (cunoscut oficial sub indicativul PL-x 186/2024) din circuitul parlamentar.
„Înseamnă să îi dai fiecărui român mai multă libertate de alegere asupra banilor pe care oricum îi plătește pentru sănătate. Înseamnă concurență și presiune pentru servicii mai bune. Banii trebuie să urmeze pacientul”, a argumentat Cristina Prună.
Până la un eventual vot final favorabil, costul rămâne complet neschimbat pentru contribuabili. Relația pacienților cu furnizorii privați se desfășoară în aceleași condiții ca și până acum: prin abonamente de sănătate, polițe private sau plata directă la utilizarea serviciului. La data de 18 august 2026, proiectul figura la Camera Deputaților cu stadiul oficial „raport depus; urmează să intre pe ordinea de zi”.
