Baza aeriană australiană din Dubai, lovită de dronele iraniene

Ministrul Apărării, Richard Marles, a precizat că dronele au lovit baza Al Minhad în prima noapte a conflictului, dar a subliniat că tot personalul australian este „în siguranță și contabilizat”. Potrivit publicației Independent, incidentul marchează un nou moment în care forțele australiene sunt prinse sub foc în zonă.

Ce s-a întâmplat la baza Al Minhad

Baza Al Minhad, situată la aproximativ 30 de kilometri sud de Dubai, este folosită de forțele australiene încă din 2003. În prezent, circa 100 de membri ai Forțelor de Apărare Australiene (ADF) sunt dislocați în mai multe țări din Orientul Mijlociu, majoritatea operând din Emiratele Arabe Unite.

Acesta nu este primul incident de acest fel. În 2019, rachete au lovit o bază irakiană care găzduia peste 300 de membri ADF, parte a unei misiuni comune de antrenament cu forțele din Noua Zeelandă.

Poziția Australiei și sprijinul pentru SUA

Ministrul Marles a reiterat sprijinul Canberrei pentru acțiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului, deși a recunoscut că există incertitudine cu privire la durata ostilităților. „Este foarte dificil să speculăm cât va dura conflictul”, a declarat el.

Oficialul a adăugat că obiectivul principal este clar. „Am fost foarte clari că sprijinim acțiunea, având ca scop principal refuzarea capacității Iranului de a obține o armă nucleară operațională, ceea ce ar fi, evident, o catastrofă pentru lume”, a spus Marles.

Peste 100.000 de australieni, prinși în conflict

Pe lângă atacul asupra bazei, represaliile Iranului ar fi provocat pagube și în alte zone din Dubai, inclusiv la aeroportul internațional al orașului și la celebrul hotel Burj Al Arab. Au fost raportate explozii și pe Palm Jumeirah, insula artificială a emiratului.

Aproximativ 115.000 de australieni se află în prezent în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu. În condiții normale, circa 11.000 de australieni tranzitează zilnic zona. Din cauza perturbărilor traficului aerian, guvernul federal a început să coordoneze sprijinul pentru cetățenii blocați în străinătate.

Ministrul de Externe, Penny Wong, a anunțat că a discutat cu vicepremierul EAU, șeicul Abdullah Bin Zayed Al Nahyan, pentru a solicita asistență pentru călătorii rămași blocați.

Richard Marles a oferit mai multe detalii despre planurile guvernului: „Lucrăm la planuri de urgență… Avem în vedere toate scenariile și ne pregătim cât de bine putem pentru ele. Dar aș sublinia și faptul că sunt 115.000 de australieni în întreaga regiune”.

El a explicat că principala problemă este logistica zborurilor. „Cea mai importantă limitare în a putea face ceva este restricționarea spațiului aerian. Și când spațiul aerian va începe să se deschidă, ne așteptăm ca cele mai rapide zboruri care se vor relua să fie opțiunile comerciale”, a continuat ministrul. „Accentul nostru este să ne asigurăm că transmitem informații oamenilor cât de repede putem.”

Conflictul se extinde: Ambasade SUA și centre Amazon, noi ținte

Într-o altă evoluție, o dronă suspectată a fi iraniană a lovit marți dimineață ambasada SUA din Riad, capitala Arabiei Saudite. Atacul cu două drone a provocat un „incendiu limitat” și pagube minore, potrivit Ministerului Apărării din Arabia Saudită. Incidentul a urmat unui atac similar care a vizat cu o zi înainte ambasada SUA din Kuweit.

Aceste acțiuni fac parte din riposta Iranului la loviturile aeriene intense ale SUA și Israelului, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Președintele american Donald Trump a sugerat că acesta este doar începutul unei campanii care ar putea dura mai mult de o lună.

Represaliile iraniene s-au extins în tot Golful, vizând ținte considerate anterior sigure. Printre acestea se numără două centre de date Amazon din EAU și un altul din Bahrain, unde impactul unei drone a provocat pagube, conform companiei. Iranul a lovit, de asemenea, instalații energetice din Qatar și Arabia Saudită și a atacat mai multe nave în Strâmtoarea Ormuz, tronsonul maritim prin care trece o cincime din tot petrolul comercializat la nivel mondial, ducând la creșterea prețurilor globale la petrol și gaze naturale.