România se află într-un blocaj politic total după ce PSD și-a retras sprijinul pentru premierul Bolojan, care refuză să demisioneze. Susținut în continuare de USR și UDMR, guvernul funcționează sub o presiune imensă, iar efectele încep deja să se simtă în buzunarele tuturor românilor. Economiștii avertizează că instabilitatea politică are un preț, unul calculat în sute de milioane de euro.
Riscuri majore pentru economie
Incertitudinea actuală este exact lucrul de care nu aveam nevoie. Laurian Lungu, co-fondator al Consilium Policy Advisors Group (CPAG), explică faptul că riscul pierderii majorității guvernamentale a fost mereu pe radarul agențiilor de rating.
Acum, însă, pericolul este iminent. „România intră într-o criză politică de care avea cea mai puțină nevoie în acest moment. Riscurile pentru economie pot fi semnificative. Dacă are loc un derapaj fiscal, costul împrumuturilor va crește rapid”, avertizează Lungu. Și, până la urmă, cine plătește nota? Tot noi. „Acest cost îl vom plăti fiecare dintre noi, fie prin dobânzi mai mari, fie prin taxe mai mari, fie printr-un consum redus datorită unei inflații mai mari și a unei decelerări economice”, adaugă economistul.
Un scenariu sumbru pus pe masă este chiar retrogradarea ratingului de țară la categoria „junk” (nerecomandat investițiilor), cu impact direct asupra dobânzilor și a cursului de schimb. Iar aderarea la OECD ar putea fi și ea amânată.
Fondurile din PNRR, în pericol
Dar problemele nu se opresc aici. Pe lângă creșterea costurilor de finanțare, riscăm să pierdem și banii europeni din Planul Național de Redresare și Reziliență. Termenul limită se apropie cu pași repezi. „O potențială dereglare a funcționării guvernului poate genera un eșec și în atragerea fondurilor din PNRR. Anul 2026 este ultimul în care acestea mai pot fi accesate. Un eșec ar însemna pierderea lor, într-un moment în care aceste fonduri ar fi putut ține economia pe o creștere fragilă în acest an”, mai arată Laurian Lungu.
Calculul politic și cheltuielile bugetare
Decizia PSD de a retrage sprijinul premierului este văzută de experți ca un calcul politic pur. „Ea reflectă apetitul aproape inexistent al acestui partid de a face o corecție structurală pe partea de cheltuieli. România nu poate continua să genereze cheltuieli bugetare de peste 42% din PIB pentru că, pur și simplu, spațiul fiscal de creștere a taxelor – cu efect pozitiv asupra veniturilor bugetare – s-a evaporat”, spune Lungu. Nu mai e loc de noi taxe, iar de tăiat cheltuieli nu vrea nimeni.
„În orice nou context politic, din punct de vedere economic, este necesară continuarea consolidării fiscale, mai cu seamă în acest an, așa cum a fost ea agreată. Alternativele vor genera un cost mult mai ridicat pentru economie, pentru fiecare din noi”, conchide el.
Nota de plată: 240 de milioane de euro în plus
Dobânzile la care se împrumută România depind direct de încrederea investitorilor, iar criza politică o erodează văzând cu ochii. Reprezentanții platformei Rethink România au făcut un calcul simplu și dureros. „În fiecare an, România se împrumută cu zeci de miliarde de lei și plătește dobânzi tot mai mari pentru datoria acumulată. O variație de un singur punct procentual la rata dobânzii adaugă României cheltuieli anuale suplimentare de 240 de milioane de euro, numai pentru dobânzi.”
V-ați întrebat vreodată unde se duc, de fapt, acești bani?
„Bani care nu mai ajung la spitale, școli sau în mentenanța infrastructurii-cheie. Acești bani vor trebui scoși anual din bugetele viitoare sau acoperiți prin noi împrumuturi, care generează noi dobânzi”, explică oficialii Rethink. Instabilitatea internă, suprapusă peste tensiunile din Orientul Mijlociu, creează o furtună perfectă. „Într-un context în care România are deja un deficit structural important, acoperit prin creditare internă și externă la costuri ridicate, o criză politică ar putea semnala piețelor o întrerupere a reformelor asumate față de Comisia Europeană, cu consecința imediată a creșterii și mai accentuate a dobânzilor la care statul se împrumută.”
Reformele dureroase nu mai pot fi amânate
Indiferent de cine va guverna, plata datoriei este prioritatea absolută. Economiștii de la Rethink România trag un semnal de alarmă pe termen lung, arătând că timpul pentru jumătăți de măsură a expirat. „Reformele dureroase, fie că vorbim de reducerea cheltuielilor sau de ajustări fiscale, nu mai pot fi amânate, cu atât mai mult cu cât România se îndreaptă spre 2032, când valul pensionărilor din generația decretului va comprima dramatic spațiul bugetar discreționar. Fiecare an de inacțiune înseamnă miliarde în plus plătite ca dobânzi, bani care, într-un scenariu responsabil, ar fi putut finanța infrastructură, sănătate sau educație. Miza este capacitatea României de a-și permite un stat funcțional peste un deceniu.”
