O afecțiune tăcută, dar extrem de răspândită, afectează în prezent aproximativ 1,3 miliarde de oameni la nivel global. Este vorba despre steatoza hepatică (cunoscută și ca boala ficatului gras), iar numărul cazurilor s-a triplat din 1990. Mai mult, un studiu recent publicat în prestigioasa revistă „The Lancet Gastroenterology & Hepatology” estimează că până în 2050, numărul celor afectați ar putea exploda la 1,8 miliarde, o creștere de 42% față de situația actuală.
O epidemie subestimată
Steatoza hepatică, denumită medical MASLD („Metabolic Dysfunction-Associated Steatotic Liver Disease”), este o boală pe care mulți o au fără să știe. De ce? Pentru că simptomele timpurii fie lipsesc cu desăvârșire, fie sunt extrem de vagi și ușor de confundat cu o simplă zi proastă. Vorbim aici de oboseală cronică, o stare generală de rău sau o senzație de presiune în partea dreaptă, sus, a abdomenului.
Fundația Germană pentru Ficat trage un semnal de alarmă, considerând că steatohepatita este „o boală răspândită subestimată”. Iar problema este că nu mai ține cont de vârstă, incidența acesteia fiind în creștere inclusiv în rândul copiilor, un semnal de alarmă pentru sistemele de sănătate publică.
Cauze moderne și costuri uriașe
Dar cum am ajuns aici, la aceste cifre de-a dreptul șocante? Principalele cauze identificate de cercetătorii de la Institutul pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății de la Universitatea din Washington sunt schimbările stilului de viață modern și, fireste, creșterea populației globale. Glicemia crescută, specifică diabetului de tip 2, este considerată cel mai important factor de risc. Aceasta este urmată îndeaproape de obezitatea severă și de fumat.
Dincolo de impactul asupra sănătății individuale, costurile economice sunt amețitoare. Tim Hollstein, cercetător în domeniul metabolismului, a făcut un calcul pentru Germania, unde costurile generate de obezitate și supraponderalitate se ridică la 2,6% din PIB. Ca să înțelegem mai bine dimensiunea, Hollstein a declarat tranșant: „Asta este mai mult decât cheltuim pentru apărare anul acesta”.
Hai să vedem, cum stau lucrurile la noi?
Bărbații, afectați mai des și mai devreme
Studiul arată și o diferență clară între sexe, datele fiind destul de clare în această privință. Bărbații sunt afectați mai frecvent decât femeile și, de obicei, la vârste mai tinere. Incidența maximă pentru bărbați se înregistrează în intervalul 35-39 de ani, o perioadă activă a vieții. În schimb, la femei, vârful critic este atins mult mai târziu, între 55 și 59 de ani.
Geografic, boala este extrem de răspândită în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Numai că statele industrializate recuperează rapid terenul, devenind noi focare. În Marea Britanie, de pildă, numărul cazurilor a crescut cu un alarmant 33% între 1990 și 2023, fiind cea mai mare creștere din Europa Occidentală.
Cifrele vorbesc de la sine.
Prevenția e simplă, dar ignorată
V-ați gândit vreodată că o boală cu potențial atât de devastator poate fi tratată, în stadii incipiente, prin simple modificări ale stilului de viață? O dietă sănătoasă și activitate fizică regulată pot face minuni și chiar inversa procesul. Problema majoră este că, în lipsa unui diagnostic timpuriu, riscul de complicații severe, precum ciroza sau chiar cancerul hepatic, crește exponențial.
Specialiștii subliniază că identificarea timpurie a afecțiunii este absolut esențială pentru a reduce povara bolii la nivel global. Deși progresele medicale ajută mulți pacienți să trăiască mai mult și mai bine, autorii studiului avertizează că volumul uriaș de cazuri va duce inevitabil la o explozie a complicațiilor grave. Tocmai de aceea, ei solicită ca steatoza hepatică să devină o prioritate globală. „Este necesar ca autoritățile să implementeze campanii de conștientizare și măsuri politice pentru a combate această criză emergentă”, atrag atenția cercetătorii, subliniind urgența unor acțiuni coordonate pentru a frâna această epidemie tăcută.
