Judecata în cazul atentatului la Nova Post a devenit secretă, iar dosarul nu mai poate fi consultat

La Curtea de Apel București, în dosarul nr. 1956/2/2026, miza penală este ridicată: pentru infracțiunea de diversiune, Codul penal prevede închisoare de la 10 la 20 de ani. Cei doi sunt acuzați că ar fi fost plătiți de ruși pentru a arunca în aer sediul Nova Post din centrul Bucureștiului.

Decizia de a închide ședința a fost luată de judecătoarea Raluca Moroșanu, după ce avocatele din oficiu ale inculpaților au cerut secretizarea procesului. La avizier, termenul figura însă ca public, fără mențiunea „cameră de consiliu” sau altă precizare privind desfășurarea cu ușile închise.

Avocata din oficiu a lui Vadym Shcherbakov a invocat explicit prezența jurnaliștilor în sală și a cerut ca termenul să nu mai fie public.

„Avem informații că în sală se află reprezentanți ai presei, mai exact de la ziarul Libertatea și de la televiziunea publică germană ZDF, motiv pentru care vă solicităm să declarați ședința nepublică. Prin această cerere vrem să protejăm cercetarea judecătorească și dreptul la viață privată a clientului nostru, Shcherbakov Vadym”.

Și avocata din oficiu a lui Bohdan Filipchuk a cerut aceeași măsură, invocând expunerea mediatică a cazului și faptul că la primul termen puteau fi discutate informații importante. Procurorul de ședință nu s-a opus solicitării, deși a spus că nu i-a înțeles contextul sau baza legală.

„Curtea încuviințează cererea. Ședința va fi nepublică numai pentru acest termen de judecată.

”

În motivare, magistratul a arătat că publicitatea ședinței este o garanție a procesului echitabil, dar că nu trebuie să se transforme într-o încălcare a intereselor inculpaților. După această decizie, dezbaterile au continuat aproximativ trei ore în spatele ușilor închise.

În acest interval, cei doi inculpați și-ar fi precizat poziția procesuală, ar fi dat declarații, iar instanța ar fi analizat și prelungirea măsurii arestului preventiv. Înaintea începerii procesului, li s-a explicat că pot opta pentru procedura simplificată, care presupune recunoașterea acuzațiilor și reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

Accesul la dosar a fost blocat și după terminarea ședinței

La 4 septembrie 2026, cererile jurnaliștilor de la Libertatea și ZDF de a consulta dosarul după termenul din 1 septembrie au fost respinse. Motivul invocat a fost că actele de diversiune intră în categoria infracțiunilor pentru care instanța nu poate pune la dispoziția presei soluții sau documente.

După declararea ședinței nepublice, dosarul nr. 1956/2/2026 a dispărut și de pe listele de ședințe publicate pe portalul instanțelor de judecată. Astfel, partea verificabilă public din proces s-a redus la informațiile rostite înainte ca sala să fie evacuată.

Vadym Shcherbakov este arestat la București din 15 octombrie 2025 și a fost trimis în judecată în România pentru tentativă la acte de diversiune.

Apărarea lui Vadym Shcherbakov a susținut în instanță că acesta urmărește să fie achitat și că ar fi făcut un denunț împotriva unei persoane în decembrie 2025, aspect care, în opinia avocatei, ar putea justifica o pedeapsă mai mică. Inculpatul se consideră nevinovat.

Avocata lui a mai declarat că știe că Shcherbakov este căutat și în legătură cu un depozit de arme de lângă Berlin. La 21 august 2026, ministrul german de interne Alexander Dobrindt a anunțat descoperirea, într-o pădure de la periferia Berlinului, în zona lacului Müggelsee, a unui depozit subteran cu două pistoale și muniția aferentă.

Potrivit Libertatea.ro, depozitul din apropierea Berlinului este descris ca asemănător celui din apropierea localității Barciszewo, în Polonia, de unde Vadym Shcherbakov ar fi dezgropat dispozitive explozive improvizate, le-ar fi ambalat în două colete și le-ar fi adus în România, depunându-le la sediul Nova Post.

Separat de acest dosar, Curtea de Apel București a suspendat cinci hotărâri de guvern, cum a anunțat și Guvernul României, cu efecte directe pentru mai multe categorii. A fost suspendată prima de stabilitate pentru tinerii NEETs de 16-29 de ani, de 1.000 de lei lunar în primul an și 1.250 de lei lunar în al doilea an, plus mecanismul prin care România urma să primească aproximativ 600 de milioane de euro până în 2028.

O eroare de procedură nu este singurul risc pentru interesul public

În același pachet de decizii suspendate intră și hotărârea care stabilea reguli pentru amenzile contravenționale neachitate, inclusiv somația în cel mult 30 de zile și termenul de 90 de zile pentru plată. Pentru neplată, suspendarea dreptului de a conduce urma să fie calculată cu o zi pentru fiecare 50 de lei neachitați.

A fost suspendată și hotărârea care fixa un plafon de 3,15 milioane de lei pentru anul 2026, destinat colectării, transportului, depozitării și neutralizării animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali. Guvernul a anunțat că va formula recurs împotriva deciziilor.

Guvernul a precizat că plângerile prealabile au fost depuse de PSD luni, 27 iulie, că PSD a atacat 11 din cele 12 hotărâri miercuri, 29 iulie, iar citațiile pentru cele cinci procese au început să ajungă la Secretariatul General al Guvernului în aceeași zi, de la ora 14:54. Termenul indicat pentru judecarea cauzelor a fost luni, 3 august, ora 11:00.