Bucureștiul propune restricții pentru mașinile poluante din 2027. Ciucu cere implicarea Ilfovului

Planul a fost prezentat vineri, 2 octombrie 2026, la o dezbatere organizată de municipalitate, potrivit G4Media. Discuțiile au adus în prim-plan și poluarea provenită din Ilfov, precum și coordonarea măsurilor între administrațiile Capitalei și județului vecin.

Restricțiile ar începe cu mașinile Non-Euro din zona centrală

Interdicțiile ar urma să fie extinse treptat, în funcție de categoria de emisii a automobilelor și de zona în care circulă:

• De la 1 noiembrie 2027, mașinile Non-Euro nu ar mai putea intra în zona centrală a Bucureștiului.
• Până în 2032, restricțiile din centru ar urma să includă și mașinile Euro 5.
• Tot până în 2032, la nivelul întregului municipiu, restricțiile ar ajunge până la categoria Euro 3.

În prezentarea impactului, municipalitatea a folosit cifra de aproape 2,9 milioane de automobile. Aceasta reprezintă parcul înmatriculat în București și Ilfov.

Întrebat de G4Media despre necesitatea unei colaborări mai puternice cu administrația județului vecin și despre capacitatea actualei organizări instituționale de a gestiona problemele metropolitane, Ciprian Ciucu, primarul general al Bucureștiului, a răspuns la dezbatere: „Politica noastră este să integrăm mai mult Ilfovul în discuții legate de poluare, de transport. Nu se poate fără. N-are sens fără”.

În privința ordinii în care va interveni municipalitatea, edilul a explicat: „Prima oară să mă ocup de ce ține de mine. Că dacă le amestec la început pe toate, nu se mai întâmplă nimic”. El a invocat și dificultatea cooperării dintre instituții.

Nistor a indicat arderile și depozitele de deșeuri din Ilfov

Despre participarea administrațiilor la discuție, Andrei Nistor, prefectul Capitalei, a declarat la dezbaterea organizată de Primăria Capitalei: „Îmi pare rău […] că nu este și Ilfovul la această masă, pentru că putem să ridicăm un gard cât se poate de mare pe granița Bucureștiului cu Ilfovul. Tot ce se va întâmpla în Ilfov va ajunge și în București”.

Prefectul a adus în discuție arderile ilegale de deșeuri din Sintești, județul Ilfov. În aceeași săptămână, participase la o întâlnire la Prefectura Ilfov cu prefectul județului, Simona Neculae, și ministrul Mediului, Diana Buzoianu. În evaluarea sa, discuțiile nu se încheiaseră cu măsuri suficient de clare.

Pentru poluarea produsă de aceste arderi, Ministerul Mediului ceruse instituirea stării de alertă. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Ilfov nu a dat curs solicitării. A hotărât însă să formeze un grup de lucru și să efectueze mai multe verificări.

Controalele stabilite privesc gestionarea și depozitarea deșeurilor, rutele de transport și documentele de însoțire. Decizia include și monitorizarea zonelor în care se repetă incendiile sau arderile necontrolate.

Nistor a vorbit despre posibilitatea unor filtre la intrările în Sintești și despre colaborarea structurilor de poliție pentru identificarea persoanelor implicate în circuitul deșeurilor arse.

O altă problemă semnalată de prefect privește depozitele de deșeuri din Ilfov. Potrivit lui, gazele și mirosurile ajung în Capitală, mai ales în Sectorul 4. Nistor a invocat gradul ridicat de ocupare al depozitului și necesitatea unei soluții pe termen lung, atât pentru eliminarea deșeurilor Bucureștiului, cât și pentru reducerea efectelor resimțite de locuitori.

Traficul este doar una dintre sursele poluării

Ciucu a prezentat separat tipurile de poluanți și sursele acestora. Traficul rutier este principala sursă asociată dioxidului de azot, ale cărui concentrații sunt mai mari pe arterele aglomerate.

Particulele din aer denumite PM10 și PM2,5 provin însă din mai multe surse:

• Praful de pe carosabil ridicat din nou în aer, fenomen numit resuspensie rutieră.
• Activitatea șantierelor.
• Încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, inclusiv lemn și cărbune.
• Poluarea de fond transportată de masele de aer din afara Bucureștiului.

Municipalitatea spune că are instrumente directe de intervenție pentru traficul rutier și încălzirea cu lemn și cărbune. Ciucu a descris intervenția asupra poluării venite din exteriorul orașului ca fiind mai dificilă. El a menționat pădurile din jurul Capitalei și Centura Verde, pe care o consideră una dintre politicile mai greu de implementat.

Găvan invocă angajamentul pentru un plan comun antipoluare

Alex Găvan, președintele Fundației Centura Verde, a cerut la dezbaterea municipalității ca măsurile de mediu să fie discutate împreună de cele două administrații: „Hai să ne întâlnim odată Bucureștiul cu Ilfovul. Nu suntem într-un acvariu în București. Bucureștiul și Ilfovul, poluarea și tot ce se întâmplă, și bine, și rău, influențează ambele, în ambele direcții. Dezvoltarea sustenabilă a Bucureștiului este strâns legată de ce se întâmplă în Ilfov. Cumva trebuie să privim lucrurile integrat”.

Găvan a reamintit că reprezentanți ai Bucureștiului și Ilfovului, alături de lideri politici, semnaseră deja Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor. El a spus că, prin acest document, semnatarii și-au asumat elaborarea unui plan comun de combatere a poluării, bazat pe coordonarea strategiei și pe punerea în practică a măsurilor de către ambele administrații.

Pentru proiectul Centura Verde există deja un acord comun între București și Ilfov. Despre întinderea acestuia, Găvan a precizat: „Nu este vorba doar de pădure, ci de o zonă naturală, interconectată foarte bine cu Bucureștiul”.

Proiectul include pădurile și zonele naturale din jurul Capitalei și presupune implicarea autorităților din ambele teritorii. Găvan a vorbit despre rolul său în sănătatea publică, adaptarea la efectele schimbărilor climatice și reducerea poluării, precum și despre funcțiile de educație, recreere și economie. El a cerut ca efectele acestei infrastructuri verzi să fie analizate inclusiv economic.

Potrivit președintelui fundației, aproximativ 26.000 de hectare de pădure din jurul Bucureștiului au primit până în prezent rol social și de protecție în cadrul demersurilor pentru Centura Verde. Cadrul legislativ pentru centurile verzi a fost creat, iar normele necesare aplicării lui sunt în curs de finalizare.

Finanțarea transportului a provocat deja dispute între administrații

Transportul public din București și Ilfov este organizat la nivel metropolitan prin TPBI. Ciucu susținea anterior că acest sistem avantajează Capitala prin reducerea numărului de automobile care intră în oraș, a traficului și a poluării. El invoca și faptul că o parte din forța de muncă a Bucureștiului locuiește în județul vecin.

Potrivit cifrelor prezentate atunci de primarul general, Bucureștiul suportă aproximativ 230-250 de milioane de lei anual pentru transportul public din Ilfov. Proporția subvenției ar fi de aproximativ 90% pentru Capitală și 10% pentru localitățile ilfovene.

În luna anterioară dezbaterii despre poluare, Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov și membru în adunarea generală a TPBI, lipsise de la întâlnirea cu primarii din județ privind regândirea transportului metropolitan, deși participarea sa fusese anunțată.

Referindu-se atunci la raportul dintre finanțare și decizie, Ciucu declara că „nu este normal ca Bucureștiul să fie cu banii, iar decizia să fie la dânșii”. După prima întâlnire, el a descris însă discuțiile cu primarii localităților ilfovene drept constructive.

În regiunea Parisului, restricțiile depășesc limitele orașului

Zona cu emisii reduse începută de orașul Paris în 2015 se află în prezent în competența Métropole du Grand Paris, autoritatea metropolitană. Din 1 ianuarie 2025, perimetrul cuprinde 77 de comune din interiorul autostrăzii A86.

Acolo, restricțiile au fost extinse și la vehiculele din categoria de emisii Crit’Air 3. În 2026, autoritatea metropolitană menține o perioadă de implementare graduală.

G4Media subliniază că diferențele de structură administrativă și de competențe nu permit transferarea directă a modelului parizian la București. Exemplul arată însă o organizare a zonei cu emisii reduse la nivelul aglomerării urbane și al deplasărilor dintre localități.

Garda de Mediu cere transformarea controalelor în politici pe termen lung

Andrei Corlan, șeful Gărzii Naționale de Mediu, a arătat la dezbatere că problemele privind calitatea aerului din București sunt cunoscute de ani de zile. El a precizat că măsurile dispuse de instituție autorităților sunt obligatorii, iar nerespectarea lor poate atrage sancțiuni contravenționale.

Corlan a explicat și limitele controalelor: Garda poate verifica, sancționa și realiza analize de risc, însă informațiile adunate din teren trebuie folosite pentru politici publice pe termen lung.

Pentru gestionarea ilegală a deșeurilor, inclusiv fenomenele semnalate la Sintești, Garda a transmis Ministerului Mediului propuneri de modificare a legislației.