Cabinetul Mureșan are 169 de voturi declarate și are nevoie de 233 pentru învestire

Înregistrările oficiale ale celor două Camere indică 169 de mandate pentru PNL, USR și UDMR, în timp ce Siegfried Mureșan vorbește despre 170. Potrivit analizei News.ro, singura variantă matematică prin care cabinetul poate ajunge la majoritate presupune ca cel puțin două duzini de parlamentari PSD să voteze împotriva deciziei propriului partid.

Votul decide dacă România va avea pentru prima dată din luna mai un guvern cu puteri depline. Executivul interimar nu poate face rectificarea bugetară necesară, deoarece a fost demis.

Ce promite programul depus de Siegfried Mureșan?

Programul a fost pregătit în cinci zile de cele trei partide care susțin cabinetul și a fost depus sâmbătă la Senat. Structura propusă cuprinde 16 ministere și trei vicepremieri, fiecare cu portofoliu propriu, și continuă reformele începute de Guvernul Ilie Bolojan, cu accent pe creșterea economică.

În domeniul fiscal, documentul prevede că TVA nu va fi majorată. Programul de guvernare al premierului desemnat promite revenirea cotei la 19% „de îndată ce se va putea”.

O rectificare bugetară ar urma să fie făcută în 30 de zile de la învestire, fără ca deficitul să depășească ținta de 6,2% din produsul intern brut. Proiectul bugetului pentru anul următor ar urma să fie publicat până la 30 noiembrie.

Programul cuprinde cinci schimbări importante în administrație:

• limitarea numărului de secretari de stat;
• interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat;
• comasarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală cu Autoritatea Vamală;
• înființarea unui ghișeu unic pentru acte, pașapoarte, permise și înmatriculări;
• scăderea, conform datelor recensământului, a numărului de parlamentari de la 465 la 405.

Ultima măsură afectează direct oamenii chemați să voteze Cabinetul Mureșan. AUR susține că programul nu prezintă suficient de clar costurile, termenele și sursele de finanțare, iar PSD îl consideră o continuare a modelului economic criticat de partid.

Cât de sigur este sprijinul din PNL, USR și UDMR?

Nucleul parlamentar al cabinetului este format din aproximativ 80 de parlamentari PNL, 58 de la USR și 31 de la UDMR. Nici acest grup nu este însă considerat compact înaintea votului.

Conducerea lui Ilie Bolojan este contestată de cel puțin 16 parlamentari PNL. Cu mai puțin de o lună înainte de vot, din funcțiile de conducere ocupate în Parlament au fost îndepărtați 11 liberali care sprijiniseră Guvernul Veștea.

Potrivit relatărilor din presă, unii dintre liberalii care îl sprijiniseră la început pe Veștea au renunțat în cele din urmă să îl voteze.

Precedentul din 22 iunie arată efectul absențelor. Cabinetul Veștea a primit 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, în condițiile în care în sală au fost prezenți numai 287 dintre cei 465 de parlamentari. Pentru învestire contează exclusiv voturile favorabile, astfel că absențele reduc direct șansele Cabinetului Mureșan.

PSD a votat pentru guvernul Veștea, iar aproape 180 de parlamentari nu au fost prezenți.

După acel vot, Președintele PNL, Ilie Bolojan, a vorbit despre jocuri de culise și trădări. Mai mulți parlamentari liberali au fost excluși din partid, iar conducerile unor filiale acuzate că nu au respectat decizia formațiunii au fost schimbate.

Conducerea PNL a declarat din nou, după vot, că nu mai intră la guvernare alături de PSD.

De ce voturile minorităților și ale neafiliaților nu acoperă diferența?

Grupul minorităților naționale are 17 deputați. Majoritatea acestora ar refuza să susțină cabinetul, potrivit surselor politice citate de agenție, din cauza propunerii de reducere a numărului de parlamentari, care le-ar putea pune mandatele în pericol.

Ioana Grosaru, deputată neafiliată a minorității italiene, a cerut Curții de Apel București anularea decretului prin care Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan. Ea a argumentat că guvernul ar trebui condus de câștigătorii alegerilor. Demersul său a fost repudiat public de 11 organizații ale comunității italiene, care au transmis că deputata nu vorbește în numele întregii comunități.

Există și un precedent pentru refuzul minorităților de a participa efectiv la vot. În toamna anului 2009, după căderea Guvernului Boc, Traian Băsescu l-a desemnat premier pe Lucian Croitoru, în timp ce PSD, PNL, UDMR și minoritățile îl susțineau pe Klaus Iohannis. Deputații minorităților, conduși atunci, ca și acum, de Varujan Pambuccian, au rămas în sală, dar nu au votat, iar guvernul propus a fost respins.

Cealaltă rezervă este formată din parlamentarii neafiliați, cărora liberalii au început să le prezinte programul. UDMR a condiționat însă participarea la guvernare de faptul ca majoritatea să nu depindă de voturile AUR, SOS sau POT. În aceste condiții, ar rămâne cel mult 23 de neafiliați compatibili, iar estimarea presupune că fiecare dintre ei ar susține cabinetul.

Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, consideră că minoritățile, grupurile parlamentare mici și independenții pot furniza voturile necesare. Numărul acestora nu acoperă însă diferența până la pragul de învestire în condițiile descrise.

De ce voturile din PSD rămân decisive?

PSD a hotărât pe 21 septembrie să nu voteze un guvern din care partidul nu face parte. Siegfried Mureșan susține că poate obține majoritatea și le-a cerut parlamentarilor social-democrați să treacă peste decizia conducerii.

AUR a anunțat că nu susține cabinetul, iar premierul desemnat a declarat că nu va căuta voturi din această zonă. Împreună, PSD și AUR au aproximativ 218 mandate, suficiente pentru a bloca un guvern pe care nu îl sprijină, dar insuficiente pentru a forma singure o majoritate.

PSD și AUR ar avea nevoie de încă 15 voturi pentru pragul de 233. Alături de UDMR, cele trei formațiuni ar ajunge la 249 de mandate, însă UDMR a refuzat până acum orice formulă guvernamentală care depinde de AUR.

Cum a ajuns România la al treilea premier desemnat?

Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. România este condusă de atunci de un executiv interimar, iar termenul constituțional de 45 de zile pentru interimat a fost depășit fără să intervină o sancțiune.

Președintele Nicușor Dan a desemnat anterior doi candidați pentru formarea unui guvern. Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte să ajungă în Parlament, după ce a constatat că nu poate aduna voturile necesare. Adrian Veștea a mers la vot, însă Cabinetul Veștea a fost respins pe 22 iunie.

Numele lui Siegfried Mureșan era discutat încă de la sfârșitul lunii iunie ca propunere comună a PNL, USR și UDMR. Nicușor Dan a amânat desemnarea aproape trei luni, explicând că nu vrea să trimită în Parlament un nou candidat fără majoritate. În septembrie, președintele l-a ales pe candidatul care avea cele mai multe voturi declarate la consultări, deși o majoritate nu era conturată.

Un eșec permite dizolvarea Parlamentului, dar nu o impune

Siegfried Mureșan a invocat posibilitatea alegerilor anticipate pentru a convinge parlamentarii să sprijine cabinetul. Respingerea de miercuri ar fi al doilea vot eșuat, după cel pentru Guvernul Veștea.

Articolul 89 din Constituție prevede două condiții pentru dizolvarea Parlamentului: să fi trecut 60 de zile fără acordarea votului de încredere și să fi fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură. Ambele condiții ar fi îndeplinite după un nou eșec, deoarece prima solicitare a fost respinsă pe 22 iunie.

Textul constituțional îi permite președintelui să dizolve Parlamentul, dar nu îl obligă. Curtea Constituțională a stabilit că dizolvarea este o soluție de ultimă instanță, iar șeful statului trebuie să caute mai întâi o formulă de guvernare.

Nicușor Dan a exclus până acum alegerile anticipate. Daniel Fenechiu a recunoscut că votul ar fi fost mai ușor de obținut dacă președintele ar fi legat explicit respingerea cabinetului de dizolvarea Parlamentului.

Ce variante rămân după votul de miercuri?

Dacă trece, Cabinetul Mureșan va deveni primul guvern cu puteri depline după demiterea executivului Bolojan. Majoritatea sa ar depinde însă de voturi obținute din afara celor trei partide care l-au propus, astfel că fiecare moțiune de cenzură ar reprezenta un nou test parlamentar.

Dacă este respins, decizia revine pentru a treia oară la Cotroceni. Printre scenariile politice prezentate se află desemnarea unui candidat din zona PSD sau a unui tehnocrat, iar numele lui Sorin Grindeanu este menționat ca posibilă variantă.

Alte scenarii, neconfirmate oficial, prevăd că PNL și USR ar putea refuza să voteze orice alt guvern și ar putea presa pentru alegeri anticipate.

Interimatul, ajuns deja la aproape cinci luni, se poate prelungi dacă fiecare tabără împiedică învestirea guvernului susținut de cealaltă, deoarece Constituția nu stabilește, în practică, o limită pentru această situație.

Blocul PSD și AUR nu poate forma singur majoritatea, iar UDMR nu acceptă până acum o formulă dependentă de AUR. Votul de miercuri va stabili dacă executivul interimar este înlocuit sau dacă Nicușor Dan trebuie să înceapă o nouă desemnare.