Fondul Monetar Internațional a pus punctul pe i: 2026 va fi anul în care inteligența artificială va genera un val de anxietate pe piața muncii la nivel global. Vestea pică într-un moment în care, în România, aproape patru din zece angajați (35,7%) sunt deja convinși că AI-ul le va lua locurile de muncă. Frica nu mai este o simplă ipoteză, ci o realitate măsurată de un studiu recent realizat de RoCoach și Novel Research. Analizăm cine este cu adevărat în pericol, ce sectoare stau să explodeze și ce soluții se văd la orizont, într-o țară prinsă între optimism tehnologic și teama de șomaj.
Anxietate la birou, optimism acasă
Paradoxul românesc este evident. Peste trei sferturi dintre români (76%) văd inteligența artificială ca pe o mare oportunitate pentru economie și societate. Când discuția ajunge însă la siguranța propriului salariu, optimismul se evaporă rapid. Doar 11%, adică puțin peste unu din zece angajați, cred cu tărie că tehnologia va crea mai multe locuri de muncă decât va distruge. Grosul populației active (42%) se așteaptă la un impact echilibrat, unde fiecare job dispărut va fi înlocuit de unul nou. Dar o treime consistentă se pregătește de cel mai negru scenariu: pierderea masivă de locuri de muncă.
Această teamă nu este uniformă. Studiul, realizat în vara anului 2025 pe un eșantion de 800 de locuitori din mediul urban, arată o polarizare clară. Scepticismul crește odată cu vârsta și este mai accentuat în rândul persoanelor cu un nivel de educație mai scăzut. Practic, cine nu folosește deja tehnologia se teme cel mai tare de ea. Aproape 67% dintre utilizatorii activi ai uneltelor AI o consideră o șansă majoră. În contrast, doar 18,7% dintre cei care doar au auzit de AI, fără să o fi folosit vreodată, împărtășesc acest entuziasm.
Șeful-robot nu convinge pe nimeni
Una dintre cele mai mari îngrijorări ale angajaților e mai mult decât înlocuirea completă, ci și modul în care AI-ul se infiltrează în procesele de zi cu zi, cum ar fi evaluarea performanței. Ideea unui algoritm care decide bonusuri, promovări sau chiar concedieri este respinsă de majoritatea. Doar 20,2% dintre respondenți ar fi de acord cu evaluări profesionale complet automate, fără nicio intervenție umană. Aproape 40% ar accepta un astfel de sistem doar dacă verdictul final este validat de un manager. Iar peste 35% resping complet ideea, considerând-o inacceptabilă.
Aici se vede o falie adâncă de neîncredere. Angajații nu se tem doar de obiectivitatea rece a mașinii, ci și de lipsa de context, de empatie și de înțelegere a nuanțelor pe care doar un lider uman le poate oferi. Marian Marcu, Managing Partner la Novel Research, subliniază că AI devine un „barometru al încrederii, al alfabetizării digitale, al anxietății sociale și al adaptabilității”. Rezultatele arată o societate polarizată nu doar politic, ci și digital.
Statul, chemat să intervină de urgență
În fața acestei transformări iminente, românii se uită spre Guvern. O majoritate covârșitoare, 64,6%, consideră că statul ar trebui să susțină activ reconversia profesională și trainingul în domenii legate de AI. O parte dintre aceștia (36,9%) văd necesară susținerea industriilor strategice, în timp ce alții (27,7%) o privesc ca pe o măsură de prevenire a șomajului tehnologic. Așteptările sunt clare: statul trebuie să pregătească economia pentru șocul care vine.
Românii nu sunt rezistenți la schimbare, dar cer echilibru și protecție. Vedem o societate care nu respinge AI, ci caută cadre clare pentru o integrare sănătoasă în viața profesională. Avem datoria de a construi mai mult decât competențe tehnice, trebuie să cultivăm discernământ, adaptabilitate și leadership uman.
Citatul îi aparține lui Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach, care crede că România are șansa de a crea un „model de integrare inteligentă” a noilor tehnologii. Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani sunt cei mai vocali. Aproape jumătate dintre ei (45%) afirmă că AI ar putea deveni un pilon strategic pentru competitivitatea României. Ei cer o strategie națională care să încurajeze investițiile private, inovația și formarea de specialiști, pentru ca țara să nu piardă startul în noua economie globală. Fără politici coerente și leadership, avertizează experții, AI ar putea deveni un motor al excluziunii, adâncind și mai mult diferențele dintre generații, regiuni și niveluri de educație.
