Fraudele prin telefon au ajuns la 42% din cazurile raportate la DNSC. Ce date să nu dai niciodată la apel

În aceeași perioadă, phishingul, adică frauda prin mesaje sau pagini false, a fost raportat în 14% dintre cazuri, iar smishingul, frauda realizată prin SMS, în 13%.

Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor și fondator al Expandcyber, afirmă că vishingul reprezintă 40% din totalul atacurilor. Procentul se referă la totalul atacurilor și diferă de ponderea de 42% înregistrată în raportările către DNSC.

Vocea poate fi clonată cu ajutorul inteligenței artificiale

Vishingul, adică frauda prin apel telefonic, folosește conversația directă pentru a determina persoana sunată să reacționeze. Potrivit lui Sergiu Zaharia, instrumentele de inteligență artificială pot clona vocea până la punctul în care diferența este greu de sesizat.

„Atacul de tip vishing este cel care a evoluat cel mai mult din pricina generative AI. Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferența”, spune Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor și fondator al Expandcyber.

Atacatorii pot falsifica și numărul afișat pe ecran, prin tehnica numită Caller ID spoofing. Astfel, apelul poate părea venit de la un număr real sau de la unul asociat unei instituții financiare.

Apelantul poate invoca tranzacții suspecte pentru a grăbi reacția victimei

Poliția Română a avertizat în august 2026 că fraudele de tip vishing s-au amplificat și că atacatorii folosesc tot mai des încrederea oamenilor în bănci și în alte instituții.

În scenariile menționate de Poliția Română, apelantul poate spune că au fost observate tranzacții suspecte, tentative de autentificare din străinătate, asocierea unui dispozitiv nou cu acel cont sau un presupus atac asupra contului bancar.

În unele situații, victima este transferată succesiv către persoane care pretind că reprezintă banca, Poliția sau Banca Națională a României. Procedura creează aparența unei intervenții oficiale și o determină să acționeze rapid.

Ce date și acțiuni trebuie refuzate în timpul apelului

Poliția recomandă ca parolele, PIN-urile, codurile OTP, codurile primite prin SMS, datele complete ale cardului și codul CVV/CVC să nu fie comunicate prin telefon.

Nu trebuie aprobate tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu au fost inițiate personal. De asemenea, nu trebuie instalate aplicații de control de la distanță la cererea apelantului.

Apelul trebuie verificat prin canalele oficiale ale instituției, nu folosind numărul indicat de persoana care a sunat. Recomandarea se aplică și atunci când numărul afișat pare să aparțină băncii.

Tinerii pot fi vulnerabili la fraudele prin telefon

Sergiu Zaharia spune că și tinerii sunt expuși. Ei sunt mai familiarizați cu mediul digital, dar pot avea mai puțină experiență în interacțiunea telefonică directă.

„Vishingul e ceva nou pentru ei. Nu mai e ca pe vremea noastră să vorbești mult la telefon cu prietenii. Tinerii sunt mai pregătiți pe zona digitală decât pe partea de interacțiune directă cu omul, așa că rămân o categorie vulnerabilă la vishing”, explică Sergiu Zaharia.