În urmă cu 8 ani, administrația condusă de Gabriela Firea prezenta bucureștenilor o soluție aparent magică pentru iernile grele: 12 utilaje de topit zăpadă. Astăzi, aceste echipamente scumpe zac uitate și complet nefuncționale prin curțile instituțiilor subordonate Primăriei, o amintire costisitoare a unei investiții eșuate.
Fanfară în Piața Constituției
La finalul lunii februarie 2018, în plin cod de ninsori, Gabriela Firea prezenta cu fast, în Piața Constituției, noile achiziții. Planul era ca trei mașini să acționeze non-stop chiar acolo, una în Piața Victoriei, iar restul să curețe zone cheie precum bulevardul Timișoara, Parcul Carol sau intersecția Bucur Obor. Apa caldă rezultată trebuia să se scurgă direct în canalizare, fără risc de îngheț.
„Pe platforme betonate din Capitală strângem mormanele de zăpadă și, în premieră, avem 12 utilaje pentru topit zăpada, care vor funcționa pentru a o topi înainte să capete un aspect inestetic. Sunt trei în Piața Constituției, una în Piața Victoriei, pe bulevardul Timișoara, la Parcul Carol și la Bucur Obor. Capacitatea este de 10 metri cubi pe oră, avem filtre, nu e posibilitatea de a îngheța canalizarea, apa este caldă”, declara la acea vreme Gabriela Firea.
Achiziții pe la colțuri: De la Zoo la ARCUB
Numai că realitatea din spatele achizițiilor a fost complet diferită. Utilajele nu au fost cumpărate centralizat de o entitate responsabilă de salubritate, ci sarcina a fost împărțită, pe bucăți, către diverse instituții din subordine. Cum vine asta? Ei bine, în loc să consolideze clădiri sau să modernizeze spitale, unele administrații au primit ordin să cumpere topitoare de zăpadă.
Direcția Generală de Poliție Locală și Control a plătit 130.200 de lei pentru un astfel de utilaj. Administrația Grădina Zoologică a scos din conturi o sumă similară, echivalentul a peste 28.000 de euro la acea vreme. Iar lista a continuat cu Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, fiecare plătind peste 126.000 de lei. Până și instituțiile de cultură sau sport au fost incluse în schemă: Centrul de Proiecte Culturale ARCUB a dat 131.500 de lei, aceeași sumă fiind achitată și de Clubul Sportiv Municipal București.
Ineficiență pe motorină scumpă
Dincolo de costurile de achiziție, eficiența acestor mașinării a fost, de la bun început, o glumă proastă. Capacitatea de topire a unui singur utilaj este de exact 10 metri cubi pe oră, o performanță absolut infimă pentru un oraș ca Bucureștiul, unde o ninsoare abundentă produce milioane de metri cubi de zăpadă. V-ați gândit vreodată cât i-ar lua unui astfel de utilaj să curețe o singură stradă?
Mai mult, costurile de operare au adăugat o altă problemă. Un singur topitor consumă circa 6 litri de motorină pe oră. Un calcul simplu arată că, dacă toate cele 12 mașinării ar fi funcționat simultan timp de 24 de ore, doar motorina ar fi costat bucureștenii peste 17.280 de lei. Rezultatul? O cantitate de sub 2.900 de metri cubi de zăpadă topită la nivelul întregului oraș.
O picătură într-un ocean de nămeți.
Epilog: Fiare vechi în curțile instituțiilor
Răspunsul oficial oferit de actuala conducere a Primăriei Capitalei confirmă eșecul total al inițiativei. Autoritățile precizează clar soarta celor 12 echipamente cumpărate în perioada 2017-2018.
„Utilajele de topit zăpada au fost achiziționate de instituții și servicii publice din subordinea Primăriei Municipiului București în perioada 2017-2018, fiind cumpărate în total 12 echipamente. Acestea se află în administrarea mai multor instituții, printre care ASB, Palatele Brâncovenești, AMCCRS, DGASMB, CSM, ASPA, Poliția Locală, STB, ARCUB, ASSMB și Grădina Zoologică”, a transmis Primăria Capitalei.
Pe bune, majoritatea acestor mașini nu au mai fost folosite deloc după iarna 2018-2019, fiind pornite practic un singur sezon (în special pentru demonstrații de imagine). Lipsa de mentenanță și abandonul total au transformat sute de mii de euro într-un morman de fier vechi. „În prezent, utilajele se află în mare parte la sediile acestor instituții. Majoritatea nu au mai fost utilizate după perioada 2018-2019, iar acolo unde au fost folosite, intervențiile au fost punctuale, la nevoie, în curțile sau spațiile administrate de respectivele instituții. Unele nu mai sunt funcționale”, a subliniat Primăria.
Ironia face că, în iarna care tocmai a trecut, Bucureștiul s-a confruntat din nou cu ninsori abundente, iar operatorii de salubritate au fost amendați de Poliția Locală cu 760.000 de lei pentru deszăpezirea deficitară. Sancțiunile au fost împărțite pe sectoare astfel:
- Sectorul 1 – 35 de sancțiuni în valoare totală de 175.000 lei;
- Sectorul 2 – 22 de sancțiuni în valoare totală de 110.000 lei;
- Sectorul 3 – 29 de sancțiuni în valoare totală de 145.000 lei;
- Sectorul 4 – 24 de sancțiuni în valoare totală de 120.000 lei;
- Sectorul 5 – 21 de sancțiuni în valoare totală de 105.000 lei;
- Sectorul 6 – 21 de sancțiuni în valoare totală de 105.000 lei.
