Chiriile plătite în România au urcat cu 43,5% într-un an, cea mai mare creștere din UE

Datele Eurostat prezentate de Euronews Business, potrivit euronews, arată că scumpirea a depășit inflația generală în ambele țări. Aceasta a fost de 9,5% în România și de 4,8% în Croația în perioada analizată.

După eliminarea efectului inflației, adică a creșterii generale a prețurilor, avansul chiriilor a rămas de peste 30% în fiecare dintre cele două țări. În ambele cazuri, chiria s-a scumpit mai repede decât prețurile în ansamblu.

Guvernul indică locuințele statului, dar explicația este contestată

Guvernul României pune evoluția în principal pe seama majorării chiriei administrate. Este vorba despre chiria pentru locuințele care aparțin statului sau autorităților locale, indiferent dacă acestea sunt încadrate în domeniul public ori în cel privat.

Dr Adriana M. Soaita, de la University of Glasgow, contestă însă capacitatea acestei explicații de a justifica amploarea creșterii. Ea a explicat pentru Euronews Business că locuințele publice oferite spre închiriere reprezintă o parte prea mică din totalul locuințelor.

În plus, chiriile acestora sunt atât de reduse față de cele din sectorul privat încât, în opinia sa, chiar și triplarea lor ar modifica puțin media generală.

Soaita consideră că, dacă majorările rămân ridicate după luarea în calcul a inflației, a metodologiei Eurostat și a sectorului informal, ele ar putea fi influențate de intrarea pe piață a unor locuințe nou construite sau renovate integral.

Contractele noi sunt afectate de concurența pentru puține locuințe

Emma Rosser, directoare de cercetare pentru segmentul locuirii în regiunea EMEA la JLL, face o distincție între ansamblul contractelor de închiriere și cele nou încheiate. Potrivit acesteia, cifrele Eurostat pentru totalul închirierilor nu indică scumpiri generale la fel de puternice, însă ritmul pentru contractele noi pare încă ridicat și în accelerare, ceea ce ar putea indica presiuni viitoare asupra întregii piețe.

Ea atribuie creșterea chiriilor pentru noii locatari concurenței pentru oferta redusă din orașele europene. Dezechilibrul dintre cerere și ofertă se regăsește în Europa, dar este mai pronunțat în orașele cu cele mai rapide scumpiri, explică Rosser.

Dr Nóra Teller, cercetătoare la Metropolitan Research Institute din Budapesta, indică atât factori economici și demografici, cât și limite ale ofertei de locuințe. Perioada îndelungată cu dobânzi mici a încurajat împrumuturile pentru proprietăți, înainte ca finanțarea să se scumpească puternic în 2022.

Această schimbare a împins către închirierea privată o parte dintre persoanele care intenționau să cumpere prima locuință, spune cercetătoarea.

Teller mai arată că investitorii instituționali, fondurile de investiții private, fondurile imobiliare și proprietarii care cumpără pentru a închiria tratează tot mai mult locuințele ca investiții financiare, nu ca bunuri cu rol social. În opinia sa, această orientare contribuie la creșterea prețurilor.

Croația a taxat apartamentele neocupate

În cazul Croației, instituția care transmite datele explică saltul chiriilor prin decizia autorităților locale din Zagreb de a majora sumele pentru o categorie de locuințe sociale.

Profesorul Gojko Bezovan, de la University of Zagreb, descrie și schimbarea modului în care sunt cumpărate proprietățile. Investițiile în apartamente și în imobile pentru turism au devenit o formă dominantă de economisire în Croația, spune acesta.

O parte substanțială dintre apartamentele din proiectele noi nu sunt achiziționate pentru a fi locuite și rămân frecvent goale, potrivit profesorului.

Din 2025, Croația a introdus o taxă pentru apartamentele neocupate. Bezovan precizează că, în 2025 și 2026, numărul contractelor rezidențiale de închiriere înregistrate la administrația fiscală a crescut semnificativ.

Astfel, în marile orașe au ajuns pe piața închirierilor mai multe locuințe de calitate superioară, pentru care se cer chirii mult peste medie, explică el.

Și cumpărarea unei locuințe s-a scumpit în România

În 2025, o locuință din România costa în medie 1.917 euro pe metru pătrat la vânzare. Prețul era cu 14,4% mai mare decât în anul anterior, cel mai puternic avans dintre țările analizate în studiul Deloitte Property Index 2026, potrivit Transilvania News. În urma României s-au aflat Croația, cu 14,3%, Slovacia, cu 12,5%, și Ungaria, cu 10,9%.

Chiar și după această scumpire, studiul plasa România pe locul al patrulea între țările cu cele mai ieftine locuințe. Doar Turcia, Serbia și Albania aveau prețuri mai mici. La celălalt capăt al clasamentului, media din Luxemburg ajungea la 9.160 de euro pe metru pătrat.

Cercetarea acoperă 25 de țări, dintre care 20 sunt membre UE. Dintre cele 22 de țări pentru care există date privind evoluția anuală, 19 au avut scumpiri în 2025.

La nivelul UE, prețurile de cumpărare a locuințelor au avansat cu 4,7% în trimestrul al doilea din 2026 față de perioada corespunzătoare din 2025 și cu 1,2% față de primul trimestru din 2026, potrivit datelor Eurostat relatate de Tabu News.

Turcia are un avans nominal mai mare, dar unul real mai mic

În comparația extinsă dincolo de UE, care cuprinde țări candidate și alte state europene, Turcia înregistrează cea mai mare creștere anuală a chiriilor: 49,6%, între trimestrele al doilea din 2025 și 2026.

Acolo, creșterea a fost treptată, spre deosebire de salturile din România și Croația. Inflația generală a depășit 30%, astfel încât majorarea chiriilor după ajustarea cu inflația a fost mai mică decât în cele două țări.

În UE, Slovenia a avut al treilea cel mai mare avans, de 10%. După ajustarea cu inflația, creșterea a fost de puțin peste 6%. În Finlanda, chiriile au rămas neschimbate în comparația anuală dintre trimestre.

Alte creșteri anuale ale chiriilor din aceeași perioadă au fost:

• Serbia: 12,5%.
• Bulgaria: 9,9%.
• Macedonia de Nord: 9,2%.
• Islanda: 8,6%.
• Grecia: 7,5%.
• Cehia: 6,2%.
• Albania: 6%.
• Slovacia: 5,3%.
• Lituania: 5,3%.
• Portugalia: 5,2%.

Marile economii europene au avut creșteri mai mici

Dintre cele patru mari economii ale Uniunii, numai Italia a depășit ritmul mediu european. Evoluțiile anuale au fost:

• Italia: creștere de 3,5%.
• Spania: creștere de 2,5%.
• Germania: creștere de 2,1%.
• Franța: creștere de 1,6%.

După luarea în calcul a inflației, chiriile nu au crescut în termeni reali în Spania, Germania și Franța. Același lucru este valabil pentru Belgia, Estonia, Finlanda și Luxemburg.

Comparația lunară dintre august 2025 și august 2026 arată un avans anual de 2,9% pentru UE. Tendința seamănă în general cu cea trimestrială, dar Croația se diferențiază: în august, creșterea anuală a fost de 4,3%.

Diferența este explicată de saltul indicelui croat între iulie și august 2025, care influențează comparațiile atât pentru lună, cât și pentru trimestru.