Confederația Patronală Concordia trage un semnal de alarmă dur: instabilitatea politică are deja un cost direct, vizibil în dobânzile la care se împrumută statul, cursul de schimb și ratele la credite. Patronatele avertizează că România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR, iar nota de plată finală ar putea depăși 100 de miliarde de lei în următorii cinci ani.
Costuri imediate pentru toți românii
Impactul crizei politice nu este unul abstract, ci se simte deja în buzunarele tuturor. Organizația patronală subliniază că penalizarea este zilnică și cuantificabilă, afectând atât companiile, cât și populația.
„În primul rând, instabilitatea politică are un cost economic direct şi măsurabil. Se vede în dobânzile la care se împrumută statul, în cursul de schimb, în ratele la credite şi în fondurile PNRR, pe care România riscă să nu le mai acceseze. România plăteşte deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea şi suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual faţă de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creşteri se pot adânci şi mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii şi rate lunare mai ridicate pentru populaţie”, arată Concordia într-un comunicat.
Mai mult, cursul euro ar putea urca cu 1-2%, de la 5,09 lei spre 5,20 lei. Iar România, cu unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflaţie din regiune, va simţi imediat această mişcare în preţurile de consum. În același timp, ratele la credite pot crește cu aproximativ 7,5-10%, ceea ce înseamnă, pe bune, venituri disponibile mai mici și o presiune suplimentară asupra consumului.
Riscul pierderii ratingului de țară
Dincolo de cifrele imediate, miza pe termen mediu și lung este uriașă. Dacă actuala criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară „investment grade”, o etichetă vitală pentru încrederea investitorilor.
Un exemplu similar este oferit chiar de un vecin. „Ungaria a trecut prin acest scenariu şi a plătit cu o creştere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanţare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 şi +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, subliniază Concordia.
V-ați gândit vreodată cum s-ar acoperi o asemenea gaură? Pentru a acoperi aceste costuri suplimentare, statul ar fi nevoit să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite.
Un scenariu pe care România nu și-l permite.
Scenariul optimist: pierderi de 3,5 miliarde euro
Chiar și în cel mai optimist scenariu analizat de Concordia, lucrurile nu arată bine. România ar pierde minimum 30% din sumele PNRR așteptate în 2026, adică aproximativ 3,5 miliarde de euro. Aici, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, cu șomaj mai mare și firme în faliment. În schimb, dacă statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanțat.
De la negativ la critic: ce înseamnă 8 miliarde euro minus
Dar lucrurile pot sta și mai rău. Într-un scenariu negativ, pierderea din PNRR ajunge la 50%, adică 5,7 miliarde de euro. Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, iar deficitul crește la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul ar depăși 7,2%, un nivel care pune în pericol direct ratingul de țară.
Cel mai sumbru scenariu este însă cel critic, în care majoritatea reformelor sunt ratate.
„În scenariul critic, majoritatea reformelor asumate prin PNRR sunt ratate, iar pierderile ating 70%, circa 8 miliarde euro. Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ating 1,9-2,0 miliarde euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naţionale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk. Costul instabilităţii politice îl plătesc companiile şi cetăţenii. Decidenţii politici au datoria să restabilească, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor şi a cetăţenilor în direcţia, stabilitatea şi predictibilitatea României”, menționează documentul.
Confederația Patronală Concordia, autoarea acestei analize, reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești. Membrii săi au o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici (cu capital românesc și străin).
