Un val de concedieri în masă amenință economia Rusiei, pe fondul unei situații economice tot mai grave, a scăderii cererii și a creșterii impozitelor. Între 250.000 și 300.000 de microîntreprinderi ar urma să-și închidă porțile anul acesta, iar marile companii iau în calcul măsuri drastice pentru a supraviețui.
Micile afaceri, primele lovite
Situația este critică în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, unde jumătate dintre ele s-au confruntat cu o prăbușire a veniturilor încă din 2025. Vladislav Bîhanov, partener al firmei de recrutare Cornerstone, descrie un tablou sumbru. „Companiile se pregătesc de o scădere a performanței și încearcă să reducă povara asupra salariilor. (…) Pur și simplu nu își mai pot permite să plătească salariile la același nivel”, spune acesta.
Nu mai sunt bani. Iar soluțiile luate în calcul sunt dure. „Companiile aleg cele mai drastice, dar rapide măsuri, cum ar fi scurtarea săptămânii de lucru, optimizarea personalului și revizuirea sistemului de salarizare”, subliniază Bîhanov.
Un semnal clar al crizei vine de la un detaliu administrativ, observat de expert: „Întreprinderile mici își predau acum în masă casele de marcat. (…) Este un semnal că își suspendă temporar operațiunile sau le reduc vizibil”. Cifrele sunt confirmate de Oleg Nikolaev, membru al Consiliului General al organizației Delovaia Rossia (care reprezintă interesele antreprenorilor), care estimează că între 250.000 și 300.000 de microîntreprinderi se vor închide în acest an din cauza poverilor fiscale impuse de stat pentru finanțarea războiului din Ucraina.
Giganții industriali pregătesc tăieri masive
Dar nu doar firmele mici sunt afectate. giganții industriali se pregătesc, la rândul lor, pentru concedieri în masă. Conducerea Căilor Ferate Ruse, o companie cu pierderi de miliarde de dolari, și-a propus să disponibilizeze 15% din personalul de la sediul central. Asta înseamnă aproximativ 6.000 de angajați, inclusiv directori de sucursale.
O lovitură dură pentru industrie.
Și Magnitogorsk Iron and Steel Works (MMK), un lider al industriei siderurgice, a luat măsuri radicale. Compania și-a redus operațiunile cu 60%, a oprit aproape complet investițiile și a decis să concedieze 10% din personalul de conducere. Într-un mesaj intern, CEO-ul Pavel Șiliaev a justificat deciziile prin scăderea cererii din industriile-cheie, ca urmare a sancțiunilor și a „evenimentelor de politică externă”.
Săptămâna de lucru de 3 zile, o soluție?
Discuțiile merg și mai departe. Potrivit lui Bîhanov, mai multe sectoare, în special cel de inginerie mecanică, iau în calcul trecerea la o săptămână de lucru de doar trei zile, începând cu 1 aprilie. Măsura este văzută ca un „instrument anticriză”.
V-ați putea imagina cum ar fi să lucrați doar trei zile pe săptămână, dar cu ce preț? E drept că măsura ar putea afecta în lanț și alte sectoare ale economiei.
Soluția unui oligarh: muncă de la 8 la 8
În tot acest peisaj sumbru, oligarhul Oleg Deripaska, un apropiat al lui Vladimir Putin, vine cu o propunere șocantă pentru ruși. El susține că lumea trece printr-o criză „cauzată de o transformare severă: de la oportunitățile globale pe care le aveam odinioară la cele regionale, cu tot felul de limitări”.
Numai că soluția sa nu este relaxarea programului, ci intensificarea lui. Deripaska le cere rușilor să muncească mai mult, probabil pe salarii mai mici sau chiar fără plată, invocând o așa-zisă caracteristică națională de a munci mai mult în vremuri grele.
Propunerea sa este concretă: „Cu cât adoptăm mai repede noul program – de la opt (dimineața – n.r.) la opt (seara – n.r.), inclusiv sâmbătă, cu atât vom trece mai repede prin această transformare”.
