Datoria publică a României creşte la 58,9% din PIB în septembrie

Creșterea semnifică o accelerare a îndatorării țării, cu raportul datorie-PIB urcând cu 5,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024, când era la 53,1%. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că la sfârșitul anului 2024 raportul era de 54,8%.

Creștere nominală accelerată a datoriei publice

În termeni nominali, datoria publică a României a crescut cu 13,6% de la începutul anului și cu 19,5% an la an. Expansiunea nominală bruscă, atenuată de creșterea PIB-ului nominal, a dus la avansul de 5,8 puncte procentuale al raportului datorie-PIB în ultimele 12 luni până la sfârșitul septembrie.

Consolidarea fiscală așteptată în următoarele trimestre va încetini probabil îndatorarea țării, care este estimată la aproximativ 60% la sfârșitul anului 2025. Inflația mai scăzută va împiedica însă și efectele de eroziune a datoriei.

Orientarea către piața internă de finanțare

În timp ce împrumuturile în valută au reprezentat 72% din totalul împrumuturilor nete externe în ianuarie-septembrie, acestea au constituit doar 18% din împrumuturile nete din septembrie. Fără nicio emisiune de obligațiuni în valută în a noua lună a anului, Trezoreria s-a bazat în mare măsură pe piața internă.

Ministerul Finanțelor a emis în principal obligațiuni pe termen mediu și lung denominate în moneda locală. În consecință, ponderea datoriei publice denominate în valută a scăzut ușor la 54,0% din total la sfârșitul lunii septembrie, de la 54,3% cu o lună mai devreme.

Context economic și perspective de viitor

Această pondere rămâne totuși semnificativ peste raportul de 51,5% înregistrat la sfârșitul anului 2024. Strategia de finanțare prin piața internă reflectă o încercare de a reduce expunerea la fluctuațiile valutare și de a dezvolta piața locală de capital.

Creșterea datoriei publice vine în contextul în care România se confruntă cu provocări fiscale și economice multiple. Guvernul a implementat măsuri de consolidare fiscală pentru a ține sub control deficitul bugetar și pentru a respecta angajamentele față de Uniunea Europeană.

Analiza datelor arată că România se apropie rapid de pragul psihologic de 60% din PIB pentru datoria publică, nivel considerat critic în cadrul regulilor fiscale europene. Gestionarea echilibrată între necesitățile de finanțare și sustenabilitatea fiscală devine din ce în ce mai importantă pentru stabilitatea economică a țării.