Guvernul a strâns cureaua. Serios. Deficitul bugetar, coșmarul economiștilor, a căzut anul trecut sub 8%. Cifra exactă: 7,65% din Produsul Intern Brut, cu aproape un punct procentual mai puțin față de 2024. Datele sunt oficiale, de la Ministerul Finanțelor, publicate marți de Adevărul.
Execuția bugetară pe 2025 arată o gaură de 146,03 miliarde de lei. Pare enorm, dar e mai bine decât în 2024, când deficitul sărise la 8,67% din PIB. Care a fost secretul? Oficialii spun că totul se datorează veniturilor mai mari cu peste 15% și unei strategii clare: banii au fost direcționați spre investiții, multe finanțate din fonduri europene nerambursabile.
De unde au apărut banii? Încasări record la buget
Banii au curs din mai multe părți. Încasările din impozitul pe salarii și venit au sărit cu 19,9% (58,82 miliarde lei), o mișcare alimentată de eliminarea unor facilități fiscale și un avans la impozitul pe dividende. Contribuțiile de asigurări au adus și ele mai mult, 208,03 miliarde lei (+9,8%), după ce s-au scos excepții la plata CASS. Surprinzător sau nu, digitalizarea prin e-Factura și noile cote de TVA și-au arătat efectul în a doua parte a anului, generând 133,90 miliarde lei din TVA, cu 10,7% în plus. Nici impozitul pe profit (+14%) sau accizele (+4,3%) nu au dezamăgit, contribuind la un total al veniturilor de 662,70 miliarde lei.
Cheltuieli sub control, investiții la nivel istoric
Și cheltuielile? Statul a scos din buzunar 808,73 miliarde de lei. Cu toate astea, ministerul vorbește de „disciplină riguroasă”. Aici e surpriza. Cheltuielile de personal au scăzut ca pondere în PIB (de la 9,36% la 8,78%), dar banii au fost injectați masiv în dezvoltare. S-a atins un record de 138,20 miliarde de lei pentru investiții, cu 15,7% peste nivelul din 2024, acoperind totul, de la programul „Anghel Saligny” la înzestrarea armatei. A existat și un cost, evident: 50,50 miliarde de lei s-au dus pe dobânzi, o sumă considerată necesară de Finanțe pentru a susține acest portofoliu uriaș de investiții.
Explicația ministrului Nazare: Disciplină de fier și PNRR renegociat
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a pus punctul pe i. „Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și am onorat angajamentele salariale în sectoare critice precum Sănătatea”, a explicat Nazare. Acesta a subliniat că succesul stă în măsurile administrative din a doua jumătate a anului și, mai ales, în renegocierea PNRR, prin care multe proiecte au fost mutate de pe împrumut pe granturi. Adică bani gratis. Fără un control strict, avertizează el, România ar fi ratat ținta. „Fără acest efort de echipă și fără un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni din an, am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit cash de 8,4%, asumată cu Comisia Europeană, punând în pericol stabilitatea economică a țării.” Presiunea a fost, clar, imensă.
Motorul european: Cum au salvat miliardele de la Bruxelles bugetul
Dar piesa de rezistență a fost alta: capitalul european. Sumele de la UE au atins un record istoric: 75,9 miliarde de lei. Aici a contat enorm renegocierea PNRR, așa cum a subliniat și ministrul. Mai concret? Peste jumătate (56,6%) din toate cheltuielile pentru investiții, adică 78,55 miliarde de lei, au venit direct din fonduri externe nerambursabile pentru proiecte din cadrul 2021-2027 și PNRR. Practic, România și-a finanțat modernizarea cu bani gratuiți, fără a-și mări datoria publică. Un detaliu esențial.
