Deficitul a coborât la 1,17% din PIB după patru luni din 2026. Ce arată execuția bugetară a statului

În același interval, veniturile totale au urcat la 223,83 miliarde lei, cu 12% peste nivelul din primele patru luni din 2025, iar cheltuielile totale au fost de 247,79 miliarde lei, în scădere nominală cu 3,2%. Ministerul Finanțelor a publicat aceste date odată cu execuția bugetară la 30 aprilie 2026.

Deficitul arată diferența dintre ce încasează statul și ce plătește

Execuția bugetară este raportarea lunară în care statul arată câți bani a încasat și câți a cheltuit. Când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, rezultă deficitul bugetar.

La 30 aprilie 2026, acest deficit a fost de 23,95 miliarde lei. Ca pondere în economie, el este exprimat la 1,17% din PIB, adică din produsul intern brut estimat pentru anul în curs. Raportarea la PIB arată cât de mare este dezechilibrul bugetar în raport cu dimensiunea economiei, nu doar ca sumă brută.

Compararea cu anii trecuți arată schimbarea de ritm invocată de Ministerul Finanțelor. În primele patru luni din 2024, deficitul fusese de 57,3 miliarde lei, adică 3,24% din PIB. În 2025 a fost de 55,97 miliarde lei, adică 2,92% din PIB. În 2026 a coborât la 23,95 miliarde lei și 1,17% din PIB.

Pentru finalul anului 2026, ținta asumată este un deficit de 6,2% din PIB în termeni cash.

Veniturile au crescut mai ales din TVA, contribuții și impozitul pe venit

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 223,83 miliarde lei în primele patru luni din 2026. Față de aceeași perioadă din 2025, creșterea a fost de 12%, iar ca pondere în PIB veniturile au avansat cu 0,5 puncte procentuale.

Cele mai importante surse de creștere au fost încasările din TVA, contribuțiile de asigurări și impozitul pe salarii și venit.

• Încasările nete din TVA au ajuns la 47,80 miliarde lei, în creștere cu 22,4% față de aceeași perioadă din 2025.
• Contribuțiile de asigurări au totalizat 73,66 miliarde lei, în creștere cu 8,8%.
• Impozitul pe salarii și venit a adus 23,89 miliarde lei, cu 21,8% mai mult decât în primele patru luni din 2025.
• Impozitul pe profit a însumat 9,73 miliarde lei, în creștere cu 1,5%.
• Veniturile din accize au ajuns la 16,18 miliarde lei, cu 1,7% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

În cazul TVA, Ministerul Finanțelor leagă creșterea de accelerarea încasărilor brute, după modificarea cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025. În același timp, restituirile de TVA au crescut la 12,4 miliarde lei, de la 11,06 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025.

La impozitul pe salarii și venit, dinamica a fost susținută și de avansul semnificativ al impozitului pe dividende, de 47%. Tot aici, încasările aferente Declarației unice au crescut cu 276%, pe fondul bonificației acordate plăților făcute până la 15 aprilie. Ministerul arată și că evoluția impozitului pe salarii, plus 7,1%, a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale în construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au depășit dinamica fondului de salarii din economie. Potrivit explicației oficiale, aici au contat extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025 și încasările aferente Declarației unice.

Nu toate capitolele de venituri au urcat. Veniturile nefiscale au fost de 14,28 miliarde lei, în scădere cu 10,7%, după ce în perioada similară din 2025 au existat încasări suplimentare, inclusiv venituri din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei. În schimb, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 miliarde lei, în creștere cu 26,4%.

Cheltuielile au scăzut per total, dar dobânzile au crescut

Cheltuielile totale ale statului au ajuns la 247,79 miliarde lei, cu 3,2% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, ele au coborât de la 13,4% la 12,1%.

Reducerea s-a concentrat pe cheltuielile curente, adică pe costurile de funcționare ale statului, în timp ce investițiile au rămas ridicate.

• Cheltuielile de personal au fost de 54,66 miliarde lei, cu 1,9 miliarde lei mai mici decât în primele patru luni din 2025.
• Cheltuielile cu bunuri și servicii au totalizat 32,14 miliarde lei, în creștere cu 5,3%, pe fondul unor plăți mai mari în sănătate.
• Cheltuielile cu asistența socială au fost de 84,25 miliarde lei, în scădere cu 1,6%.
• Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 23,68 miliarde lei, cu 3,26 miliarde lei mai mari decât în aceeași perioadă din 2025.
• Subvențiile au însumat 3,57 miliarde lei.
• Alte cheltuieli au fost de 4,05 miliarde lei, în scădere cu 2,40 miliarde lei față de anul trecut.

Cheltuielile de personal au scăzut și ca pondere în PIB, până la 2,7%, cu 0,3 puncte procentuale sub nivelul din perioada similară a anului precedent. Ministerul pune această reducere pe seama limitării sporurilor și a limitării cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor de energie electrică și gaze naturale. Pe primele patru luni din 2026, acestea au fost de 49,08 milioane lei. La subvenții, schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici a însemnat 28,46 milioane lei.

Creșterea dobânzilor arată însă presiunea lăsată în buget de deficitele anilor anteriori. Ca pondere în PIB, aceste cheltuieli au rămas la 1,16% din PIB în 2026, față de 1,07% în aceeași perioadă din 2025.

Investițiile au rămas peste 31 de miliarde lei și sunt susținute în principal din bani europeni

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 31,03 miliarde lei în primele patru luni din 2026.

Din această sumă, 75,58% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, granturi din PNRR și componenta de împrumut a PNRR.

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 5,99 miliarde lei, adică cu 34,32% față de aceeași perioadă din 2025. Separat, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 21,84 miliarde lei și includ programe din cadrele financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură, fondul de modernizare și proiectele finanțate din asistența nerambursabilă a PNRR.

Ministerul Finanțelor arată că această creștere a plăților europene compensează scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, după plățile excepționale făcute la începutul anului 2025 pentru obligații restante din programe naționale de investiții, capitalizarea Societății Carpatica Feroviar România și alte plăți din domeniul apărării.

Ținta de 6,2% din PIB rămâne reperul pentru finalul lui 2026

Pentru anul 2026, ținta de deficit asumată este de 6,2% din PIB în termeni cash. În practică, execuția bugetară lunară arată dacă statul rămâne sau nu pe traiectoria necesară pentru acest obiectiv.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat rezultatul la patru luni de obiectivul pe tot anul și de rolul investițiilor europene în economie: „Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauție și exigență în gestionarea fondurilor publice. Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în această perioadă de ajustare. Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investițiilor publice, ceea ce este esențial pentru menținerea creșterii economice și protejarea proiectelor strategice ale României. Acesta este echilibrul pe care trebuie să îl păstrăm: disciplină fiscală, absorbție accelerată de fonduri europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea. Pentru anul 2026, obiectivul rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european. Menținerea acestei traiectorii este foarte importantă pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice, păstrarea încrederii investitorilor și crearea spațiului necesar pentru investiții”, a declarat el în comunicatul Ministerului Finanțelor.

Ministerul explică și de ce acest indicator contează dincolo de bugetul propriu-zis. România trebuie să reducă deficitul fără să oprească investițiile publice, într-un context cu dobânzi mai mari, cerere internă mai slabă și inflație ridicată. În același timp, țara depinde de absorbția fondurilor europene și PNRR pentru a susține proiectele publice și pentru a reduce presiunea pe bugetul național.

Pe scurt, execuția la 30 aprilie 2026 arată trei lucruri în același timp: deficitul bugetar s-a redus puternic față de 2024 și 2025, veniturile au crescut mai ales din taxe și contribuții, iar investițiile au rămas la un nivel ridicat prin finanțarea europeană. Reperul pentru finalul anului rămâne ținta de 6,2% din PIB.