Deficitul comercial al României a coborât la 16,459 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2026. Vorbim despre o scădere cu 332,1 milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ceea ce este un declin anual de 2%. Cifrele oficiale arată o temperare vizibilă a acestei corecții după luna iunie, când ritmul anual de reducere scăzuse de la 6,2%.
Motoarele economiei și gaura din buget
Pe ansamblul perioadei ianuarie-iunie 2026, exporturile FOB au însumat 49,037 miliarde de euro, cu 3% peste nivelul din primul semestru al anului precedent. Iar importurile CIF au ajuns la 65,497 miliarde de euro, înregistrând un avans de 1,7% în ritm anual.
Formula de calcul contează enorm în lecturarea datelor (exporturile sunt evaluate la preț FOB, iar importurile la preț CIF). Acest detaliu tehnic include costurile de transport și asigurare, menținând presiunea constantă pe deficitul raportat.
Industria de mașini și echipamente de transport rămâne motorul principal. Această categorie a reprezentat 46,8% din totalul livrărilor externe în primele șase luni din 2026. Pe partea de import, aceeași grupă a avut o pondere de 36,5%, în timp ce alte produse manufacturate au contat aproape simetric, cu 27,2% la export și 27,3% la import.
Cifrele vorbesc de la sine.
De unde vine deficitul major
Cea mai apăsată vulnerabilitate din structura balanței comerciale rămâne categoria produselor chimice și derivate. Aici, exporturile au fost de doar 2,88 miliarde de euro în S1 2026, în timp ce importurile au urcat abrupt la 9,84 miliarde de euro. Generăm astfel un minus de aproape 7 miliarde de euro dintr-un singur sector.
Până la urmă, pentru companiile expuse la costuri de aprovizionare din import, această dependență înseamnă o sensibilitate mult mai mare la curs și la costul finanțării în valută. Într-o analiză detaliată publicată recent de Financiarul, se arată că încetinirea reducerii deficitului comercial se suprapune peste o perioadă în care piețele și agențiile de rating ne urmăresc cu atenție capacitatea de a controla dezechilibrele fiscale externe.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? Când importăm masiv și avem deficit mare, presiunea pe cursul euro crește automat, iar românii simt asta direct în prețurile alimentelor de la raft sau la plata ratelor bancare lunare.
Alte două segmente au slăbit vizibil pe partea de export. Livrările externe de băuturi și tutun au scăzut cu 11,3%, la 1,15 miliarde de euro, iar exporturile de articole manufacturate diverse s-au redus cu 5,4%, la 5,75 miliarde de euro.
Comerțul cu Uniunea Europeană domină piața
Schimburile cu statele membre ale Uniunii Europene dictează ritmul. În primul semestru din 2026, acestea au reprezentat 72,3% din totalul exporturilor, atingând suma de 35,448 miliarde de euro. La capitolul importuri, ponderea UE a fost de 73,6%, adică 48,174 miliarde de euro. Comerțul cu statele din afara spațiului comunitar a însumat 13,589 miliarde de euro la export, echivalentul a 27,7% din total, și 17,323 miliarde de euro la import, adică 26,4%.
Numai că un deficit comercial încă ridicat, chiar dacă este în ușoară scădere anuală, continuă să alimenteze presiunea asupra balanței de plăți și asupra costului de finanțare suverană. Dincolo de cifre, agenția Moody’s a reconfirmat ratingul României la Baa3, dar a păstrat perspectiva negativă, invocând direct riscurile fiscale și politice.
Dacă importurile continuă să accelereze mai repede decât exporturile, corecția din prima parte a anului se poate dilua rapid. În luna iunie 2026, deficitul comercial a fost de 2,961 miliarde de euro, format din exporturi de 8,701 miliarde de euro, în creștere cu 5,9% față de iunie 2025, și importuri de 11,662 miliarde de euro, în urcare cu 9,9%.
