Ministerul Energiei a solicitat oficial amânarea accesului României la un fond european de 6 miliarde de euro până în 2030. Motivul invocat este necesitatea de a proteja populația de efectele unui nou sistem european de taxare a emisiilor de carbon, ETS2, care ar urma să scumpească carburanții și gazele.
Ce este noua taxă europeană și cât ne va costa
Cum vine asta? Noul sistem, denumit ETS2, extinde taxarea emisiilor de carbon, care până acum viza doar industriile mari, către sectoare precum transportul rutier și încălzirea clădirilor. furnizorii de combustibili și energie vor plăti taxe suplimentare, iar aceste costuri vor fi, clar, transferate în facturile și prețurile de la pompă plătite de noi toți.
Estimările Ministerului Energiei arată că măsura ar putea crește prețurile la combustibili cu 0,7-0,8 lei/litru fără TVA. Și acesta este scenariul de bază. În variantele mai pesimiste, scumpirea ar putea ajunge la 1,18 lei/litru pentru motorină și 1,15 lei/litru pentru benzină. Nici la gaze lucrurile nu stau mai bine, unde costurile ar putea crește cu până la 30%.
Banii europeni blocați de amânare
Iar aici lucrurile devin complicate. Pentru a ajuta cetățenii să facă față acestor scumpiri și să treacă la energie verde, Uniunea Europeană a creat Fondul Social pentru Climă (FSC), un mecanism în valoare totală de 86,7 miliarde de euro, disponibil între 2026 și 2032. Din acest fond, României i-ar reveni aproximativ 6 miliarde de euro, bani ce pot fi folosiți pentru izolarea locuințelor, instalarea de pompe de căldură sau dezvoltarea transportului public.
Numai că există o condiție. Accesul la acești bani este legat direct de implementarea sistemului ETS2, care devine obligatoriu din 2027. Propunerea Ministerului Energiei de a amâna aplicarea taxei până în 2030 reduce, practic, perioada în care România poate folosi aceste fonduri vitale.
De ce vrea Ministerul Energiei amânarea
Ministerul susține că impactul scumpirilor ar fi imediat, în timp ce beneficiile fondurilor s-ar vedea mult mai târziu, accentuând inflația și sărăcia energetică. E drept că argumentul are o anumită logică, mai ales în contextul economic actual.
„Poziția instituției este că efectele pozitive ale FSC se materializează în timp, iar impactul ETS2 asupra prețurilor este imediat. În absența unei implementări sincronizate și a unei capacități administrative consolidate, există riscul ca populația vulnerabilă să suporte costurile înainte de a beneficia efectiv de sprijin”, a explicat Ministerul Energiei.
Mai mult, instituția recunoaște că România nu este încă pregătită administrativ să implementeze ETS2. Implementarea ar genera un cost suplimentar de 1,8-2 miliarde de euro anual, suportat inițial de furnizori și apoi de consumatori.
Critici din interiorul Guvernului
Decizia de amânare nu este însă unanim acceptată. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, consideră abordarea contraproductivă și susține că pregătirile sunt, de fapt, avansate.
„Avem totul bine pregătit. Corespondența cu Comisia este una foarte avansată, dar, din păcate, la nivel național nu suntem pregătiți să adăugăm o taxare adițională, chiar dacă este una minimală față de cele 5-6 miliarde care ar urma să fie luate prin FSC”, a declarat Pîslaru în Parlament.
Acesta avertizează că amânarea până în 2030 pune în pericol accesul la fondurile europene.
Riscuri juridice și economice
Dar care sunt, pe bune, riscurile? Chiar Ministerul Energiei recunoaște că există un „risc juridic real” ca amânarea să ducă la declanșarea unei proceduri de infringement din partea Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, România ar putea fi sancționată pentru nerespectarea legislației comunitare.
„Riscul principal asociat unei eventuale întârzieri este unul de conformare cu dreptul Uniunii Europene și, în plan secund, de o posibilă afectare a accesului deplin la instrumentele financiare dedicate ETS2, inclusiv Fondul Social pentru Climă”, a precizat ministerul.
Instituția subliniază nevoia unor evaluări suplimentare, insistând că succesul tranziției depinde de mai mulți factori. „Succesul ETS2 în România depinde nu doar de respectarea calendarului european, ci și de capacitatea de a proteja consumatorii vulnerabili, de a utiliza eficient Fondul Social pentru Climă și de a finanța investiții structurale care reduc costul final al tranziției”, a conchis instituția.
