Ambasada Rusiei a justificat atacul asupra Orlivka, lângă România. Cum afectează frontiera, zborurile și cerealele

În noaptea de 31 august spre 1 septembrie, punctul de frontieră Orlivka, situat în imediata apropiere a teritoriului României, a fost avariat, iar activitatea a fost suspendată temporar, după un nou atac rus asupra regiunii Odesa și a infrastructurii din apropierea Dunării.

Consecința imediată pentru România a fost la frontieră și în aer. În aceeași noapte, sistemele radar românești au detectat ținte aeriene în apropierea frontierei, două aeronave F-18 spaniole aflate în misiune NATO au fost ridicate de la sol, iar populația din nord-estul județului Tulcea a primit mesaje RO-Alert.

Ministerul Apărării a precizat ulterior că nu au fost identificate pătrunderi în spațiul aerian național. Atacul a venit în contextul intensificării loviturilor aeriene ruso-ucrainene asupra infrastructurii, porturilor și zonelor civile, în condițiile în care războiul este în desfășurare din februarie 2022.

După întâlnirea din 3 septembrie de la Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada Federației Ruse la București a transmis că Vladimir Lipaev a respins protestul român și a susținut că obiectivele folosite de Ucraina pentru acțiuni de luptă și tranzit militar sunt ținte legitime.

„Orice obiective folosite de Ucraina pentru desfășurarea acțiunilor de luptă și pentru tranzitul militar, inclusiv cele mascate drept obiective civile, au fost și rămân ținte legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse.”

Tot atunci, ambasadorul rus l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că s-ar fi transformat într-un „terorist internațional” și a susținut că liderul de la Kiev ar încerca să provoace extinderea conflictului pe continentul european. Reprezentanța diplomatică rusă a mai afirmat că sprijinul militar, tehnic, logistic și diplomatic acordat Ucrainei de statele occidentale ar echivala cu o formă de „complicitate” la presupusele crime ale Kievului.

Ministrul de Externe Oana Țoiu a transmis că „România nu va tolera acțiunile hibride atribuite Rusiei și Bucureștiul va acționa coordonat cu aliații săi”. Convocarea ambasadorului rus a vizat și cazul de la aeroportul Leipzig/Halle, unde Germania a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru o tentativă de atac cu dronă. Moscova neagă implicarea în incident și respinge acuzațiile occidentale privind sabotaje, atacuri cibernetice și alte acțiuni hibride pe teritoriul statelor europene, potrivit Mediafax.

Presiunea aeriană s-a mutat și spre aviația civilă

În paralel, Ucraina a lansat operațiunea „Cer interzis”, prin care urmărește să trimită drone în apropierea aeroporturilor rusești pentru a forța suspendarea decolărilor și aterizărilor. Oficialii ucraineni spun că nu vor viza direct avioanele de pasageri și că nu intenționează să provoace victime în rândul civililor.

„Nu mai este vorba doar despre alerte aeriene izolate și sporadice; este o trecere la o presiune constantă, menită să paralizeze traficul aerian civil în partea europeană a Federației Ruse.”

Dronele ucrainene provoacă astfel de închideri temporare încă din vara anului 2023, dar numărul incidentelor a crescut constant și a explodat în vara acestui an.

Începând cu 1 septembrie, companiile aeriene interne și internaționale au anulat, în medie, 86 de zboruri pe zi, potrivit platformei Flightradar24. Pentru luna august, Kievul a trimis 16.000 de drone în spațiul aerian al Rusiei, potrivit datelor companiei Osprey Flight Solutions.

După declarațiile lui Zelenski, compania turcă low-cost Pegasus a anulat mai multe zboruri către Rusia, invocând „motive tehnice și operaționale”. A doua zi, Flydubai din Emiratele Arabe Unite și-a ajustat orarele și rutele din cauza „situației în evoluție din regiune”.

Și alte companii aeriene au apelat la firme private de securitate pentru a stabili rute, altitudini și intervale orare care să reducă riscurile și să gestioneze perturbările traficului aerian din Rusia. La sfârșitul lunii iunie, El Al și-a suspendat zborurile dintre Tel Aviv și Moscova, iar în aprilie Air India și-a modificat ruta dintre San Francisco și Delhi.

Blocajele de pe Dunăre ridică deja costurile exporturilor

Pentru transportul de cereale, efectul se vede direct în costuri și în fluxul de marfă. Timpul de așteptare al navelor pentru traversarea Canalului Sulina ajunge la aproximativ 10 zile și poate majora costul transportului cu circa 10 USD/t, potrivit Avalon Shipping.

Pentru o navă de aproximativ 6.000 de tone deadweight, staționarea generează costuri de demurrage de 5.000-7.000 USD pe zi, echivalentul a aproximativ 1 USD/t pentru fiecare zi suplimentară de așteptare. O coadă de 20 de zile poate adăuga circa 20 USD/t, iar pentru un transport de 5.000 de tone costul suplimentar ajunge la aproximativ 100.000 USD.

În acest context, cumpărătorii din Egipt, Maroc și alte piețe africane își intensifică achizițiile din România, Bulgaria și Europa de Vest. România ocupă locul 1 în Uniunea Europeană la exportul de grâu, cu 2,328 milioane de tone, și la exportul de orz, cu 1,236 milioane de tone, iar volumul de grâu este de peste trei ori mai mare decât cel al Lituaniei, aflată pe locul secund.

Prețurile au reacționat deja. La bursa MATIF, grâul pentru contractul din decembrie a crescut cu 2,9%, la 252,25 EUR/t, porumbul Euronext cu livrare în noiembrie a urcat cu peste 4 EUR/t, la 274,25 EUR/t, iar rapița MATIF pentru contractul din noiembrie a crescut cu 2,3%, la 556,75 EUR/t, cu 6,35% peste nivelul de acum o lună și cu 18,71% peste aceeași perioadă din 2025.

La Constanța, cotațiile DAP au crescut pe toate segmentele urmărite; floarea-soarelui a câștigat 9 euro, iar rapița a avansat cu 6 euro. Uniunea Agrară Ucraineană recomandă producătorilor și exportatorilor să își construiască strategiile comerciale pornind de la scenariul în care porturile de la Marea Neagră rămân închise până în decembrie sau ianuarie.