Direcția României este evaluată negativ de 88%, iar 62% nu văd reforme făcute de Ilie Bolojan

AUR conduce intenția de vot măsurată

În rândul respondenților care au exprimat o opțiune, distribuția publicată de Gândul este:

• AUR, 36%;
• PSD, 23%;
• PNL, 16%;
• USR, 8%;
• UDMR, 5%;
• SOS România, 3%;
• SENS, 2%;
• POT, 2%;
• REPER, 1%;
• PMP, 1%;
• Alt partid, 3%.

Raportarea la totalul populației adulte schimbă baza acestor procente. Dintre persoanele chestionate, 20% spun că nu știu sau sunt nehotărâte, 15% declară că nu ar vota, iar 3% nu răspund. Datele descriu intențiile declarate în sondaj, nu rezultatul unor alegeri.

Evaluarea direcției țării s-a înrăutățit față de iulie

Dintre respondenți, 88% aleg varianta greșită, 8% consideră că direcția este bună, iar 4% nu știu sau nu răspund.

În iulie 2026, direcția bună era indicată de 14% dintre cei chestionați, iar direcția greșită de 83%. În septembrie, cele două răspunsuri au ajuns la 8%, respectiv 88%.

Comparația cu iunie 2025 arată o schimbare și mai amplă a percepției. Atunci, 38% dintre respondenți considerau că România merge într-o direcție bună, iar 53% spuneau că direcția este greșită.

Bolojan primește o evaluare negativă, iar vina este împărțită între actorii politici

La evaluarea premierului Ilie Bolojan ca lider politic pentru România, 76% dintre respondenți îl consideră mai degrabă rău, 18% mai degrabă bun, iar 6% nu știu sau nu răspund.

Întrebați cine este principalul vinovat pentru situația politică actuală, 49% răspund că toți sunt vinovați. Bolojan și PNL sunt indicați de 21%, PSD de 11%, Nicușor Dan de 8%, iar AUR și USR de câte 3%. Restul de 5% nu știu sau nu răspund.

Evaluarea reformelor este, de asemenea, nefavorabilă premierului. Un procent de 62% consideră că Ilie Bolojan nu a făcut nicio reformă în România, 15% spun că a făcut reforme, iar 23% nu știu sau nu răspund.

Criza economică este principala temere pentru perioada următoare

Răspunsurile privind preocupările populației sunt distribuite astfel:

• o eventuală criză economică, 31%;
• viitorul copiilor, 20%;
• escaladarea războiului din Ucraina, 18%;
• problemele de sănătate, 11%;
• ura din societate, 11%;
• alte temeri, 6%;
• nu știu sau nu răspund, 3%.

Cercetarea a fost realizată în perioada 12-22 septembrie 2026, prin metoda CATI, adică interviuri telefonice asistate de calculator. Eșantionul a cuprins 1.020 de persoane din populația României cu vârsta de cel puțin 18 ani și a fost ponderat după gen, vârstă, mediu de rezidență și nivel de educație. Marja de eroare declarată este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.