Bucureștiul a fost paralizat de inundații masive în noaptea de marți spre miercuri (30 iunie – 1 iulie). Cifrele arată dimensiunea exactă a dezastrului. La stația Știrbei Vodă, fix în mijlocul Capitalei, au căzut 120,8 litri de apă pe metru pătrat într-un interval de doar un sfert de oră. Cantitatea uriașă a copleșit instantaneu infrastructura subterană a orașului.
De ce nu face față canalizarea Capitalei
Rețeaua de canalizare a metropolei măsoară peste 2.300 de kilometri. Aceasta preia atât apele uzate, cât și apa de ploaie, pe care le transportă prin caseta colectoare (un canal subteran lung de aproximativ 18 kilometri) direct către stația de epurare de la Glina. De acolo, apa tratată ajunge în râul Dâmbovița.
Dar lucrurile stau cu totul altfel la ploi torențiale extreme. Într-un interviu acordat recent, așa cum a relatat Adevarul, directorul general adjunct al Apa Nova a detaliat situația. Alexandru Moldovan susține că o modernizare completă a întregii rețele pentru a face față unor ploi excepționale ar necesita investiții gigantice. Cine ar plăti până la urmă pentru toate astea? clar bucureștenii, pentru că finanțarea s-ar face exclusiv din tarifele achitate de consumatori.
„Tocmai de aceea, ploaia din noaptea de marţi spre miercuri poate fi încadrată, potrivit criteriilor actuale de proiectare, în categoria evenimentelor care apar statistic aproximativ o dată la 40 de ani. Acumulări de apă, în astfel de condiţii, apar mai frecvent în zonele depresionare ale oraşului, cum ar fi Tineretului, Văcăreşti, unde este nevoie de un bazin de retenţie pe care l-am început deja”, a declarat Alexandru Moldovan.
Bazine de retenție și investiții de 230 milioane euro
Ce soluții există concret pentru viitor? Oficialii companiei mizează pe investiții punctuale în zonele critice, considerate mai eficiente. Apa Nova derulează deja un program de investiții de aproximativ 230 de milioane de euro, eșalonat pe o perioadă de 11 ani.
„După 2 ani de documentaţii, am început să lucrăm la un bazin în zona Tineretului, depresionară, pentru retenţia apei de ploaie”, a precizat oficialul Apa Nova.
Și planurile pe hârtie nu se opresc aici. Proiecte similare sunt luate în calcul pentru zona Văcăreşti, zona Luncilor, Sectorul 3 și zona 1 Decembrie. Alte două investiţii majore aflate în discuție prevăd construirea unor bazine de retenţie în zona Izvor și în zona Operă-Eroilor.
Cauza inundației de la Pasajul Poligrafiei
Pasajul de la Poligrafiei a oferit cele mai dure imagini ale nopții. Mai multe mașini au fost acoperite complet de apă, iar șoferii au rămas blocați. Iar explicația tehnică arată un lanț de probleme electrice.
Directorul general adjunct a explicat că stația de pompare din acea locație fusese reabilitată chiar în 2025.
„N-ar trebui să avem nicio problemă cu ea. Doar că aseară a intervenit o fluctuaţie de tensiune. S-au oprit pompele pentru câteva minute. La ora 01:30 au văzut colegii mei pe SCADA că sunt probleme cu pompele”, a declarat Moldovan.
Dincolo de cifre, realitatea din teren a dictat ritmul intervenției. În scurtul interval în care pompele au stat oprite din cauza fluctuației, camera tehnică s-a umplut rapid cu apă. Tabloul electric a fost inundat complet, motiv pentru care echipamentele de evacuare a apei nu au mai putut fi repornite deloc.
