Doar 10% din copii au nevoie de antibiotic. Medic: Pofta de dulce și agitația, efecte adverse

Dr. Olimpia Pașca, medic pediatru la Hyperclinica MedLife Oradea, estimează că doar un copil din 10 tratați cu antibiotice avea, în realitate, nevoie de un astfel de tratament, conform unei analize HotNews bazate pe cazurile din cabinetul său. Medicul subliniază că multe dintre simptomele apărute după curele de antibiotice, precum reflux, constipație sau leziuni de dermatită atopică, pot avea o cauză comună.

„Nu orice roșu în gât se tratează cu antibiotic”

Una dintre cele mai frecvente situații întâlnite de dr. Pașca este administrarea de antibiotice pentru febră mare și roșu în gât, simptome care adesea îi alarmează pe părinți. Problema este că, în multe cazuri, infecția este de natură virală, iar un astfel de tratament este inutil și chiar dăunător. „Nu orice febră trebuie tratată cu antibiotic. De multe ori, este vorba despre infecții virale. De asemenea, nu orice roșu în gât necesită antibiotic„, explică medicul. Din experiența sa clinică, un procent foarte mic dintre cazuri necesită cu adevărat antibiotic, estimarea sa fiind de „aș zice în jur de 10%„.

Mesajul medicului nu este de a evita complet antibioticele, ci de a le utiliza judicios, doar în situații esențiale, cum ar fi infecțiile bacteriene confirmate prin analize sau teste rapide.

Efectele ascunse ale unui microbiom dereglat

Atunci când un antibiotic este administrat, acesta poate perturba echilibrul florei intestinale, cu efecte în lanț asupra întregului organism. „Antibioticul dereglează flora intestinală. Iar flora intestinală are un rol foarte important în sănătate: susține imunitatea, ne protejează de alergii și influențează inclusiv axa intestin-creier„, detaliază dr. Pașca.

Pe lângă simptomele digestive cunoscute, precum diareea sau constipația, pediatrul descrie un tablou mai complex: dureri abdominale recurente, balonare, limbă încărcată și o preferință bruscă pentru anumite alimente. „Când există o dereglare a florei intestinale, copiii preferă să mănânce mai mult dulciuri, carbohidrați – pâine, paste, banane, cartofi„, spune medicul. La acestea se pot adăuga iritabilitate, agitație sau somn fragmentat, explicate prin legătura dintre intestin și creier.

Frica de febră, o capcană pentru părinți

Teama de febră stă adesea la baza utilizării excesive a medicamentelor. Unii părinți administrează antiinflamatoare precum ibuprofenul nu doar pentru febră, ci și pentru nas înfundat sau dureri în gât, în speranța că vor readuce copilul mai repede în colectivitate. O consecință mai puțin cunoscută este că utilizarea excesivă a acestor medicamente poate scădea imunitatea.

Dr. Pașca reamintește că febra este un mecanism de apărare. „Febra este un semn că organismul luptă și trebuie să-l lăsăm un pic să lupte„, afirmă ea, subliniind că tratamentul trebuie decis împreună cu medicul. Folosite neadecvat, antitermicele pot prelungi evoluția unei viroze.

Cum se reface echilibrul intestinal

Pentru a reechilibra flora intestinală, medicul recomandă probioticele, dar insistă pe o abordare personalizată. „Antibioticul trebuie dat cu probiotic – unele se pot administra în același timp, altele la distanță de antibiotic. Iar eu insist pe continuarea tratamentului cu probiotic măcar o săptămână-două după finalizarea curei cu antibiotice„, subliniază dr. Pașca. În paralel, o alimentație bogată în prebiotice (fibre din legume, fructe, cereale integrale) și activitatea fizică în aer liber susțin un microbiom divers.

Când simptomele persistă, medicul menționează că pot fi utile anumite teste din scaun, precum analiza „Microbiom” pentru copiii de peste 3 ani sau „Disbioză” pentru cei mai mici, pentru a evalua starea florei intestinale. Aceste informații fac parte dintr-un demers de informare și educare susținut de rețeaua de servicii medicale MedLife.