Doi susținători ai fostului candidat suveranist la Președinție Călin Georgescu au primit pedepse minime din partea instanțelor românești pentru infracțiuni legate de extremism. Marian Motocu s-a ales cu un an de închisoare cu suspendare la Judecătoria Craiova, în timp ce Eugen Sechila a primit un simplu avertisment la Judecătoria Oltenița.
V-ați gândit vreodată cum tratează concret instanțele din România derapajele extremiste și mesajele de ură? Răspunsul se regăsește în motivările judecătorilor, care au ales varianta clemenței pentru fapte grave.
Cazul Marian Motocu și propaganda pe internet
Extremistul craiovean Marian Motocu (lider al organizației neolegionare „Mișcarea 41 pentru România”) a fost trimis în judecată pentru patru capete de acuzare. Dosarul său a pornit de la publicarea a 29 de videoclipuri pe Facebook, unde și-a incitat urmăritorii la violență față de evrei, a negat Holocaustul și a promovat doctrine antisemite.
Potrivit procurorilor, planul acestuia era clar: „racolarea urmăritorilor săi pentru coagularea unui nucleu cu orientare de extremă dreaptă sub cupola unei «mișcări naționale» al cărei lider este, solicitând și primind în acest sens donații financiare de la urmăritorii săi”.
Cifrele și faptele vorbesc de la sine.
Pe 11 mai 2026, Judecătoria Craiova a stabilit că faptele constituie infracțiuni. Redăm integral motivarea instanței, conform Hotărârii nr. 1254/2026: „Instanța constată că site-ul IncorectPolitic.com conţine materiale care utilizează expresii care ofensează în mod gratuit, nu contribuie la o dezbatere publică capabilă să ducă la un progres al relaţiilor umane, ci din contră, incită la ură pentru a distruge drepturile şi libertăţile general recunoscute într-un stat civilizat. Aceste materiale sunt incompatibile cu valorile proclamate şi garantate de instituţiile europene la care România este parte, în consecinţă nu pot fi protejate de dreptul la liberă exprimare. Articolele, imaginile şi simbolurile este un discurs de ură şi creează o atmosferă ostilă, fiind încălcat dreptul la demnitate al cetăţenilor români minoritari şi al persoanelor care reprezintă instituţiile statului român şi instigă la ură rasială sau naţională, fapte ce justifică necesitatea ingerinţei statului în libertatea de exprimare. Deși inculpatul nu se consideră o persoană rasistă în sensul larg al cuvântului, atitudinea promovată prin intermediul blogului pe care îl administrează denotă un dispreț față de evrei, precum și față de diferite instituții publice ale statului. Din lecturarea postărilor inculpatului reiese că atitudinea sa de ură și dispreț, de înjosire a evreilor nu a fost un incident izolat, având în vedere consecvența și perioada mare, aspecte care indică contrariul celor susţinute de către inculpat. Apărările inculpatului sunt neverosimile. În realitate, susținerile publice ale acestuia au un scop vădit rasist și antisemit, urmărind promovarea unor idei, concepții și doctrine care nu sunt în acord cu valorile constituționale ale României. Susținerea acțiunilor sale pe reţele de socializare nu poate justifica atitudinile ostile ale inculpatului față de întreaga comunitate etnică evreiască (interzise expres de legislație atunci când îmbracă forma promovării unor conspirații și a incitării la ură) și nu este de natură a înlătura prohibiția expresă a legii de a promova simboluri cu caracter fascist și legionar, respectiv salutul nazist și simbolurile Mișcării Legionare din România (Garda de Fier). Salutul nazist este expresia publică a ideologiei naziste, care promovează superioritatea rasială, cultul conducătorului, negarea democrației, antisemitism și violență politică, iar Mișcarea Legionară a fost o organizație politică și paramilitară de extremă dreapta din România caracterizată, printre altele, prin antisemitism radical. Mai mult decât atât, negarea sau minimalizarea Holocaustului este un abuz al dreptului la liberă exprimare, astfel cum a concluzionat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în numeroase cauze aflate pe rolul acesteia (…)”
Legea mai favorabilă și suspendarea pedepsei
Dar lucrurile nu se opresc la constatarea vinovăției. Într-o amplă documentare publicată recent de Libertatea, se observă cum magistratul a aplicat principiul legii mai favorabile. Deși risca până la 5 ani de închisoare pe vechea legislație, Motocu a primit doar câte 6 luni pentru fiecare faptă, rezultând un an cu suspendare.
Iar motivarea judecătorului explică exact această decizie: „În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă (…). Instanţa va stabili pedeapsa în sarcina inculpatului potrivit dispozițiilor în vigoare la data ultimului act material, respectiv data de 07.12.2024, infracţiunea fiind reţinută în formă continuată, având în vedere că noua modificare prevede o pedeapsă mai mică decât forma anterioară, însă se impune interzicerea unor drepturi, astfel legea mai favorabilă inculpatului este legea actuală, având în vedere că prevede pedepse mai mici. În ceea ce priveşte nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului, instanţa reţine că acesta are 55 de ani, este necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii medii, profesia sau ocupaţia: operator alpin, loc de muncă: liber profesionist. În favoarea inculpatului se va reține că acesta este la primul contact cu legea penală pe teritoriul României, potrivit legii române, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar. Pentru infracţiunile de incitare la ură sau discriminare (26 de acte materiale), promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite (29 de acte materiale), utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (27 de acte materiale), negarea Holocaustului (19 acte materiale ) a fost reţinută forma continuată, maximumul putând fi majorat cu cel mult 3 ani, majorarea pedepsei este facultativă, şi nu obligatorie, motiv pentru care instanţa nu va face aplicarea dispoziţiilor art. 36 alin. 1 C.p. Pentru niciuna dintre infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. (…) Va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv interzicerea dreptului de a utiliza rețele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok etc.) în scopul realizării de postări, comentarii, aprecieri, distribuiri de imagini/videoclipuri sau texte publice, pentru o perioadă de doi ani. Va contopi pedepsele indicate, respectiv 6 luni închisoare, 6 luni închisoare, 6 luni închisoare, 6 luni închisoare; va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare, la care va adăuga sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse (6 luni), în final, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de un an închisoare. Instanţa constată că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, pedeapsa rezultantă stabilită prin prezenta sentinţă fiind de un an închisoare, inculpatul nu a suferit o condamnare anterioară la pedeapsa închisorii mai mare de un an (altele decât cele prevăzute de art. 42 C. Pen.), nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor, executarea pedepsei închisorii în regim de detenție fiind o modalitate mult prea drastică în această situație. si inculpatul și-a manifestat acordul în sensul de a presta muncă în folosul comunității, astfel încât instanţa are convingerea că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată”.
O troiță legionară sancționată doar cu un avertisment
Și iată cum ajungem la cel de-al doilea caz. Eugen Sechila a fost trimis în judecată anul trecut, după ce în 2021 a ridicat în comuna Radovanu (județul Călărași) o troiță legionară, folosind un însemn al Gărzii de Fier. Să fim serioși, până la urmă expunerea unor astfel de simboluri atrage sancțiuni clare, dar magistratul de la Judecătoria Oltenița a decis altceva pe 1 iulie 2026: a renunțat la aplicarea pedepsei, dându-i doar „un avertisment”.
Instanța a motivat astfel în Hotărârea nr. 244/2026: „Simbolul Mișcării Legionare (Legiunea Arhanghelului Mihail, Garda de Fier, aceasta din urmă ca ramură paramilitară a organizației politice) este reprezentat de crucea triplă, formată din trei bare verticale și trei orizontale intersectate, o rețea de zăbrele de închisoare ca simbol al martiriului. Simbolul nu este în mod direct rasist, în sensul că elementele grafice nu conțin în mod direct un mesaj rasist, cum se întâmplă în cazul altor simboluri (spre exemplu, pumnul arian, simbol al supremației albe și al diferențelor pe care adepții ideologiilor de extremă dreapta le consideră a exista între oameni). Cu toate că nu este un simbol rasist sau xenofob prin grafica pe care o înfățișează, este un simbol asociat cu rasismul și antisemitismul din cauza contextului în care a fost folosit. Mișcarea Legionară este un curent politic interbelic de extremă dreapta, fondată de Corneliu Zelea Codreanu, care a promovat idei ultranaționaliste, antisemite, autoritare. Antisemitismul era o caracteristică a Statului Național Legionar (…), fiind o formă de guvernare autoritară în care puterea a fost împărțită între generalul Ion Antonescu și Mișcarea Legionară, în această perioadă fiind executate de către elementele legionare numeroase arestări, asasinate, atât pe motive politice, cât și rasiale, fiind manifestată o ură explicită a exponenților acestei mișcări pentru evrei, pe care numeroase surse istorice o consemnează. Și ca politică oficială au fost promovate în mod direct măsuri antisemite. Analizând astfel figura geometrică de la baza troiţei, instanţa constată că aceasta este identică cu simbolul Mişcării Legionare, apărarea inculpatului privind faptul că ar reprezenta mai multe cruci neputând fi primită, având în vedere geometria perfectă a liniilor verticale şi orizontale care se întrepătrund. Mai mult, analizând lucrarea depusă de către inculpat la dosarul cauzei privind simbolurile crucii întreite, instanţa constată că diferitele troiţe realizate de-a lungul timpului au, într-adevăr, simbolul crucii întreite, însă ceea ce le caracterizează pe acestea este inegalitatea liniilor verticale şi orizontale care se întâlnesc şi formează simbolul crucii. În ceea ce priveşte cauza de neimputabilitate invocată de inculpat (…), instanţa constată că în cauză nu s-a făcut dovada că această troiţă a fost ridicată în scopul artei, mai mult, din probele administrate rezultând că aceasta a fost ridicată în memoria defunctului, cu toate că instanţa «nu poate nega calitatea de artist» a inculpatului. Pe cale de consecinţă, instanţa constată că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat. La dosarul cauzei a fost anexată fișa de cazier privind pe inculpatul, din care rezultă că nu este cunoscut cu antecedente penale. În ceea ce priveşte nivelul de educaţie, vârsta, situaţia familială şi socială a inculpatului, se constată că este în vârstă de 49 de ani, fiind căsătorit, studii 12 clase, având ocupaţia de antreprenor/consultant de securitate. Instanța reține că funcțiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socioetice impuse de societate. În continuare, instanţa reține un grad de pericol social redus al faptei și o periculozitate redusă a inculpatului care, deși a realizat o troiţă având la bază un însemn legionar, despre care chiar inculpatul a recunoscut că avea cunoştinţă că este asociat cu Mişcarea Legionară, intrând în sfera interdicțiilor impuse de OUG 31/2002, totuși, prin modul său de acțiune, a realizat o expunere publică minimă. O privire de ansamblu a materialului probatoriu administrat în cauză relevă că sunt îndeplinite în prezenta cauză condiţiile subiective şi obiective prevăzute de art. 80 din Codul penal pentru a se dispune renunţarea la aplicarea pedepsei pentru inculpatul din prezenta cauză”.
Precedent pentru viitoarele dosare
Numai că aceste decizii prefigurează felul în care judecătorii ar putea soluționa și alte dosare similare. Pe rol se află cazul lui Cătălin Dinulescu, avocatul lui Călin Georgescu judecat după ce a cerut publicului să „pună mâna pe ciomege” la anularea alegerilor din 24 noiembrie 2024 de către CCR. si este judecat Mihai Rapcea, avocat care a promovat salutul nazist și pe Corneliu Zelea Codreanu (fost avocat al organizației Noua Dreaptă și al Dianei Șoșoacă).
Un alt caz este cel al lui Alexandru Bâlcu din Noua Dreaptă, care a lipit abțibilduri legionare pe o sinagogă din București, declarând că Legea Vexler este „antiromânească”.
Niciuna dintre hotărârile pronunțate recent nu este definitivă. Marian Motocu urmează să se judece în faza de apel la Curtea de Apel Craiova, în timp ce dosarul lui Eugen Sechila se va muta pe masa magistraților de la Tribunalul Călărași.
