Dosarele care depășesc capacitatea instanțelor intră în așteptare. Cum se stabilește ordinea repartizării

Regulile sunt prevăzute în Hotărârea nr. 1734 din 9 septembrie 2026 a CSM, potrivit Economica.net. Actul urmărește gestionarea transparentă și previzibilă a fluxului de dosare, cu respectarea liberului acces la justiție.

Înregistrarea dosarului precedă verificarea capacității disponibile

Traseul unui dosar nou are patru etape:

• Instanța înregistrează toate actele de sesizare primite în cursul zilei și le atribuie un număr în sistemul informatic ECRIS.
• După încheierea înregistrărilor din ziua respectivă, aplicația identifică dosarele care se încadrează în capacitatea disponibilă și pe cele care vor fi repartizate ulterior.
• Dosarele încadrate în capacitatea disponibilă sunt repartizate în următoarea zi lucrătoare.
• Cele rămase sunt înscrise în Registrul de gestionare a fluxului de cauze, pe liste distincte pentru fiecare grupă de cauze. În sistemul informatic, ele sunt asociate unui complet administrativ cu aceeași denumire, până la repartizare.

Ordinea înscrierii în registru este cea a înregistrării dosarelor. Pentru cele declinate sau strămutate, adică transferate de la altă instanță, reperul este data înregistrării la prima instanță sesizată.

Platforma CSM oferă o estimare orientativă a perioadei până când un dosar nou ajunge la un complet de judecată. Estimarea privește exclusiv repartizarea: nu indică durata totală a procesului și nici data primului termen.

Numărul judecătorilor activi determină capacitatea zilnică

Calculul pornește de la o capacitate anuală de referință, diferită în funcție de categoria instanței:

• La judecătorii, reperul este de 288 de dosare pe judecător pe an.
• La tribunale, reperul este de 192 de dosare pe judecător pe an.
• La curțile de apel, reperul este de 119 dosare pe judecător pe an.

Aplicația calculează în timp real capacitatea zilnică: înmulțește valoarea anuală de referință cu numărul judecătorilor aflați efectiv în activitate, apoi împarte rezultatul la numărul zilelor calendaristice ale anului.

Judecătorii care lipsesc temporar mai mult de 60 de zile calendaristice consecutive, inclusiv din cauza concediilor, nu intră în numărul celor activi. Pentru judecătorii degrevați, adică cei cărora li se reduce volumul de dosare de soluționat, capacitatea luată în calcul scade cu 50%.

Fiecare instanță trebuie să actualizeze evidența judecătorilor activi la orice schimbare. Dacă aplicația nu funcționează, până la remedierea problemei se folosesc parametrii din ultima zi în care aceasta a funcționat.

Un dosar poate primi prioritate și la cererea unei părți

Cauzele prioritare, precum și cele pentru care mecanismul nu se aplică, ajung la repartizare imediat după înregistrare. Dosarele prioritare sunt repartizate inclusiv atunci când capacitatea zilnică a instanței este depășită. Ele intră însă în calculul acestei capacități.

Anexa nr. 2 enumeră cauzele care au prioritate. Secția pentru judecători a CSM actualizează periodic această listă.

Și un dosar aflat deja în registru, care nu aparține unei categorii prioritare, poate fi repartizat cu prioritate în mod excepțional. Decizia îi revine președintelui instanței sau al secției, la cererea unei părți, a Ministerului Public ori din proprie inițiativă.

Măsura este posibilă când întârzierea ar putea afecta exercitarea unor drepturi fundamentale, pentru prevenirea unor prejudicii grave, iminente sau ireparabile ori pentru limitarea efectelor unor prejudicii grave deja produse. Sunt avute în vedere și alte situații obiective similare.

Volumul cauzelor civile depășește media europeană

Documentul compară efectivele de judecători și volumul dosarelor în raport cu populația. Pentru România, numărul dosarelor litigioase civile și comerciale în primă instanță este de 8,42 la fiecare 100 de locuitori. Media europeană este de 1,97, iar la calcularea ei România a fost lăsată deoparte, astfel încât să nu influențeze valoarea folosită drept reper.

La stabilirea volumului total sunt adunate dosarele privind litigii civile și comerciale, cele administrative și cele penale. Calculul le include atât pe cele judecate în primă instanță, cât și pe cele aflate în căile de atac.