Elevii români defavorizați au la PISA 2025 un decalaj echivalent cu peste șase ani de școală față de cei avantajați

Decalajul din România este echivalent cu peste șase ani de școală, potrivit Edupedu.ro, care folosește reperul de 20 de puncte pentru un an școlar din raportul lui Andreas Schleicher. Comparația privește diferența de performanță la testare.

Între 2015 și 2025, distanța dintre cele două categorii de elevi s-a mărit în România, în timp ce media OCDE a decalajului s-a redus. Rezultatele elevilor defavorizați au scăzut, iar cele ale elevilor avantajați au rămas stabile.

Situația socioeconomică explică 22% din variația rezultatelor la științe în România, față de 12% în media OCDE. Dintre elevii români defavorizați, doar 7% ajung în sfertul cu cele mai bune performanțe la această materie, comparativ cu 12% în media OCDE. Aceștia sunt considerați rezilienți academic, deoarece obțin rezultate ridicate în pofida dezavantajelor sociale și economice.

„Adevăratul test este dacă o țară poate crea excelență la scară largă”, a declarat Andreas Schleicher, directorul pentru Educație al OCDE, în editorialul transmis către Edupedu.ro. El a subliniat că progresul înregistrat de România în ultimul deceniu nu a ajuns în mod egal la fiecare elev.

Sub jumătate dintre elevi ating pragul minim la matematică

Nota de țară publicată de OCDE arată că elevii români de 15 ani au obținut următoarele scoruri medii, toate sub mediile organizației:

• Științe: 425 de puncte.
• Matematică: 419 puncte.
• Citire: 413 puncte.
• Rezolvarea computațională de probleme, adică rezolvarea problemelor prin metode de calcul: 442 de puncte.

Față de testarea din 2022, România a rămas practic la același nivel la matematică și științe, dar rezultatele la citire au scăzut. Comparativ cu 2015, scorurile la matematică și citire sunt mai mici, în timp ce la științe tendința este de stabilitate.

Nivelul 2 reprezintă pragul minim de competență. Nivelurile 5 sau 6 îi identifică pe elevii cu performanțe de top. Distribuția rezultatelor arată atât câți elevi ating pragul minim, cât și câți ajung la nivelurile superioare:

• La științe, 54% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2, față de media OCDE de 74%. Nivelurile 5 sau 6 sunt atinse de 2%, față de 7%. Proporția celor aflați sub pragul minim a crescut cu 7 puncte procentuale față de 2015.
• La matematică, 48% ating cel puțin nivelul 2, față de media OCDE de 65%. La nivelurile 5 sau 6 ajung 4%, față de 8%. Ponderea elevilor sub pragul minim a crescut cu 12 puncte procentuale față de 2015.
• La citire, 52% ating cel puțin nivelul 2, față de media OCDE de 69%. Performanțele de nivel 5 sau 6 sunt obținute de 1%, față de 6%. Proporția elevilor sub pragul minim a crescut cu 9 puncte procentuale față de 2015.

Dificultățile apar și la nivelul OCDE. În țările organizației, 20% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență în niciuna dintre cele trei materii, față de 16% în 2022.

Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, a avertizat în prefața raportului asupra scăderii performanței la citire între 2015 și 2025, cea mai accentuată dintre cele trei domenii. El a arătat că aceasta afectează capacitatea elevilor de a evalua critic informația pe măsură ce digitalizarea se extinde.

Curiozitatea elevilor a scăzut, iar sprijinul profesorilor este raportat mai rar

În România, 77% dintre elevi se declară curioși despre lucruri diferite, peste media OCDE de 73%. Totuși, proporția a scăzut cu 4,8 puncte procentuale între 2022 și 2025.

Când sarcinile devin dificile, 63% spun că depun un efort suplimentar, față de media OCDE de 60%. Școala a fost o pierdere de timp pentru 22% dintre elevi, sub media de 24%.

Credința că inteligența poate fi dezvoltată prin efort, numită mentalitate de creștere, este raportată de 61% dintre elevii români, față de 69% în media OCDE.

„Educația este întotdeauna un demers uman”, a spus Schleicher. El a explicat că elevii învață cel mai bine când simt că profesorii cred în ceea ce pot deveni.

Interesul real al profesorilor față de învățarea lor este recunoscut de 68% dintre elevii români, procent citat și de Schleicher în editorialul său video. Valoarea este apropiată de media OCDE de 69%, dar mai mică decât cea de 70% înregistrată în România în 2015.

În același interval, proporția elevilor care spun că profesorul continuă să predea până când întreaga clasă înțelege a coborât de la 73% la 69%. Sprijinul suplimentar oferit de profesor este raportat de 68%, față de 71% în 2015.

Disciplina la orele de științe s-a îmbunătățit față de 2015 și este mai bună decât media OCDE. În România, 16% dintre elevi spun că nu pot lucra bine în majoritatea sau în toate orele, față de 19% în media organizației. Zgomotul și dezordinea care perturbă orele sunt raportate de 22%, comparativ cu 31%.

Dispozitivele digitale sunt folosite mai mult pentru activități fără legătură cu învățarea

La școală, elevii români folosesc dispozitive digitale pentru învățare, în medie, 1,6 ore pe zi, față de media OCDE de 1,7 ore. Pentru activități fără legătură cu învățarea petrec 1,7 ore pe zi, peste media organizației de 1,1 ore.

La orele de științe, 29% spun că sunt distrași frecvent de colegii care folosesc dispozitive digitale. În România, această situație este asociată cu un scor mai mic cu 18 puncte la științe.

Proporția elevilor pentru care telefoanele mobile sunt interzise în școală a crescut de la 22% în 2022 la 49% în 2025, ajungând la nivelul mediei OCDE.

Pentru teme, 40% dintre elevii români folosesc cel puțin săptămânal chatboți, programe de conversație precum ChatGPT. Media OCDE este de 46%.

„Nu ajungem în formă privind sportul la televizor, ajungem în formă practicând sport”, a explicat directorul. În privința tehnologiei, el a susținut că scopul acesteia ar trebui să fie dezvoltarea capacității de gândire a elevilor, nu simpla ușurare a sarcinilor.

Sprijinul familiei a rămas stabil, dar întârzierile la școală au crescut

Între 2022 și 2025, sprijinul familial raportat de elevi a rămas relativ stabil în România. În majoritatea țărilor participante la PISA, acesta a scăzut semnificativ.

Dintre elevii români, 76% spun că părinții îi întreabă cel puțin săptămânal ce au făcut la școală. Discuțiile despre eventualele probleme școlare au loc cu aceeași frecvență pentru 63%.

Schleicher a arătat, pe baza datelor citate în editorial, că părinții din România se văd prea des drept clienți ai școlii, nu ca parteneri. „Cele mai puternice sisteme de educație îi tratează pe părinți ca parte a comunității școlare”, a mai afirmat el.

Acesta a cerut o implicare mai activă a familiilor, prin mesajul transmis copiilor că educația lor contează, fără ca implicarea să presupună neapărat mai multe ore petrecute la teme.

Absențele au scăzut între ultimele două testări. Proporția elevilor care au lipsit cel puțin o zi întreagă în cele două săptămâni dinaintea evaluării a coborât de la 46% în 2022 la 33% în 2025. Cei care au chiulit de la cel puțin o oră au reprezentat 39%, față de 60% anterior.

În schimb, întârzierile la școală au fost raportate de 65% dintre elevi, față de 57% în 2022 și de media OCDE de 50%.

Bullying-ul, adică hărțuirea repetată, este raportat de 21% dintre elevii români, care spun că au fost victime de cel puțin câteva ori pe lună. Media OCDE este de 20%. În România, proporția a rămas relativ stabilă între 2022 și 2025, în timp ce în majoritatea celorlalte țări fenomenul a crescut.

Evaluarea a inclus 7.725 de elevi din România

PISA evaluează elevi de 15 ani. În 2025, științele au fost domeniul principal, iar matematica și citirea au fost domenii secundare. Testarea a inclus și rezolvarea computațională de probleme.

În România, participanții au provenit din 322 de școli și au reprezentat aproximativ 172.000 de elevi, adică 76% din grupa de vârstă evaluată.

Potrivit OCDE, datele colectate în România respectă toate standardele de calitate PISA. Francesco Avvisati, din Direcția pentru Educație și Competențe a OCDE, a redactat nota de țară.

Testarea a cuprins, la nivel global, peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. Ei reprezintă circa 33 de milioane de adolescenți de 15 ani.

România a luat parte și la componenta opțională de engleză ca limbă străină. În 2027 urmează să fie publicate rezultatele la engleză și cele privind autonomia elevilor în învățare.