Peste jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating pragul minim la matematică. Ce arată testele PISA

La matematică, mai mult de jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență. La citire, 52% dintre elevi ajung cel puțin la nivelul 2, considerat pragul minim, față de media OCDE de 69%.

Aproape unul din doi elevi români nu poate îndeplini constant sarcini precum identificarea ideii principale dintr-un text de lungime moderată sau găsirea unor informații pe baza unor criterii clare.

Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu au cunoștințele minime necesare la citire sau la științe. Rezultatele arată astfel un deficit de competențe de bază în toate cele trei domenii evaluate prin PISA: matematică, citire și științe.

Ministerul leagă rezultatele de decalajele de dezvoltare

Ministerul Educației susține că datele trebuie analizate și prin prisma diferențelor de dezvoltare dintre România și celelalte state membre OCDE, deși România nu este încă membră a organizației. Instituția invocă două repere aflate sub media OCDE: produsul intern brut pe cap de locuitor și ponderea persoanelor cu vârste între 25 și 64 de ani care au studii superioare.

PISA măsoară competențe aplicate și capacitatea de raționament, nu doar cunoștințe memorate. La testarea din 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. Eșantionul României a inclus 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli.

Expertul spune că schimbarea se poate vedea în 10-15 ani

Marian Staș, expert în educație, leagă rezultatele de diferența dintre felul în care este organizată școala românească și competențele testate de PISA. El spune că sistemul pune accent pe formă și memorare, în timp ce evaluarea urmărește gândirea, raționamentul, formularea de inferențe și interpretarea informațiilor.

„Motivul pentru care și această iterație PISA arată rezultatele pe care le-ați enunțat este că, în momentul de față, școala românească și filosofia PISA sunt lumi paralele”, a declarat Marian Staș la RFI.

Staș descrie analfabetismul funcțional și analfabetismul matematic drept exemple ale unui fenomen mai larg, pe care îl numește „analfabetism logic”. În opinia sa, rezultatele nu țin doar de performanța individuală a elevilor, ci și de felul în care școala îi învață să lucreze cu informația.

Expertul mai spune că rezultatele sunt influențate de diferențele socio-economice, demografice și economice dintre elevi și comunități. În opinia sa, problema trebuie abordată prin politici educaționale, care pot fi create și aplicate mai repede decât se pot schimba mentalitățile sociale.

Soluția indicată de acesta este extinderea programelor-pilot pentru arhitecturi curriculare și planuri-cadru, începute în acest an în licee. Dacă schimbările sunt începute acum și aplicate corect, spune Staș, poziția României în clasamentele PISA s-ar putea schimba în 10-15 ani.

Staș afirmă că România s-a aflat fără excepție în ultima treime calitativă la toți parametrii, de la începutul participării la testare până în prezent. El susține accelerarea extinderii programelor-pilot la nivelul întregului sistem de învățământ.