Ghizi de pe Muntele Everest sunt acuzați că au drogat în secret alpiniști străini pentru a declanșa evacuări aeriene extrem de scumpe, totul parte dintr-o schemă de fraudă cu asigurări de 20 de milioane de dolari. O investigație a poliției din Nepal a scos la iveală o rețea vastă, care ar fi afectat 4.782 de alpiniști internaționali între 2022 și 2025. Până acum, 32 de persoane au fost puse sub acuzare și 11 au fost arestate.
O rețea complexă, de la șerpași la directori de spital
Scandalul, care a ieșit la suprafață exact la începutul sezonului de alpinism de primăvară pe 30 martie, a pus sub lupă operatorii de turism și ghizii. Anchetatorii susțin că în fraudă erau implicați actori din întregul ecosistem de trekking: șerpași, proprietari de companii de turism, operatori de elicoptere și chiar directori de spitale. Primii care au căzut au fost șase operatori și manageri de la companii de salvare, arestați pe 25 ianuarie.
Aceștia sunt acuzați că au încasat bani din asigurări prin simularea salvării unor turiști străini care, chipurile, s-ar fi îmbolnăvit în timpul ascensiunii. Biroul Central de Investigații al Poliției Nepaleze (CIB) a declarat că aceste infracțiuni au adus prejudicii grave la „onoarea, prestigiul și demnitatea națională a Nepalului pe plan internațional”.
Metoda „prafului de copt” și alte tertipuri
Dar cum îi făceau pe alpiniști să pară bolnavi? Anchetatorii spun că ghizii foloseau o gamă largă de metode pentru a forța evacuările cu elicopterul. Una dintre ele era falsificarea urgențelor medicale, dar cea mai șocantă era contaminarea mâncării. Turiștilor li se punea în mâncare o cantitate mare de praf de copt pentru a provoca probleme gastrice similare cu cele ale răului de altitudine.
Alții primeau medicamente cu cantități excesive de apă pentru a declanșa simptome similare. Iar lista nu se oprește aici, rapoarte mai vechi din 2019 detaliind cazuri în care în mesele turiștilor s-au găsit pui crud sau chiar excremente de șobolan. Odată ce alpiniștii raportau stări de greață, amețeli sau dureri corporale, erau sfătuiți să coboare și să accepte evacuări de urgență cu elicopterul, clar, extrem de costisitoare.
Fraude pe bandă rulantă și facturi umflate
După declanșarea unei „salvări”, operatorii umflau costurile la maximum. De pildă, facturau fiecare pasager de parcă ar fi zburat singur cu elicopterul, chiar și atunci când mai multe persoane erau transportate împreună. Apoi, foloseau documente de zbor și medicale falsificate pentru a susține cererile de despăgubire exagerate de la asiguratorii internaționali.
Spitalele intrau și ele în joc, creând rapoarte false de internare și tratament, în unele cazuri pentru turiști care nici măcar nu primeau îngrijiri medicale. În total, companiile de salvare au reușit să extragă aproape 20 de milioane de dolari de la companiile internaționale de asigurări pentru salvări care nu erau necesare sau, în unele cazuri, erau complet fabricate.
Cifrele sunt, pe bune, șocante.
Un scandal care se repetă
Nu e prima dată când o astfel de rețea este demascată. O investigație din 2018 a dus la un raport guvernamental de 700 de pagini și la promisiunea unor reforme. Și totuși, escrocheriile par să fi continuat. De ce? Manoj Kumar KC, șeful CIB, a explicat că acest lucru s-a datorat unor „acțiuni punitive laxe”.
El a adăugat: „Când nu se iau măsuri împotriva infracțiunilor, acestea înfloresc. La fel a înflorit și frauda cu asigurările.”
Situația este complicată și de faptul că unii vizitatori străini ar fi fost complici. Aceștia se înțelegeau cu firmele de trekking și simulau răul acut de munte pentru a obține o expediție la preț redus, fiind acceptați în excursie doar după ce li se verificau actele de asigurare pentru a garanta plata. Companiile de asigurări de călătorie au amenințat anterior că își vor retrage acoperirea din Nepal dacă aceste fraude continuă.
