Europa cheltuie sume record pe aparare dar va fi suficient pentru a opri Rusia

Europa se află într-o perioadă de reînarmare, influențată de amenințările rusești și de incertitudinile legate de angajamentele de securitate ale Statelor Unite. Această situație determină guvernele europene să își mărească semnificativ bugetele pentru apărare, într-o încercare de a întări securitatea națională. Totuși, cheltuielile mari nu garantează o capacitate militară eficientă.

Cifre record pentru bugetele de apărare

În 2024, țările Uniunii Europene au alocat 343 de miliarde de euro pentru apărare, marcând o creștere de 19% față de anul precedent. Aceasta este a zecea creștere consecutivă a cheltuielilor militare. Previziunile pentru 2025 sugerează că suma va atinge 381 de miliarde de euro.

Germania domină în acest context, având un buget de 90,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 26,4% din totalul cheltuielilor pentru apărare în Uniunea Europeană. Polonia, cu 31,9 miliarde de euro, se situează pe locul patru în UE, dar ocupă prima poziție în NATO în ceea ce privește cheltuielile militare ca procent din PIB, atingând 4,12% și având planuri de creștere la 4,7% până în 2025.

Această tendință de creștere a cheltuielilor nu este întâmplătoare. În 2014, bugetele de apărare europene au atins un minim istoric de 188,5 miliarde de euro. Anexarea Crimeei de către Rusia a fost un factor de schimbare major, iar invazia din 2022 a accelerat acest proces.

Planul ReArm Europe și ținta de 5% din PIB

În martie 2025, Comisia Europeană a anunțat planul ReArm Europe, sub conducerea Ursulei von der Leyen. Acesta prevede mobilizarea a 800 de miliarde de euro pentru apărare până în 2029. „Europa este pregătită să își crească semnificativ cheltuielile pentru apărare”, a declarat președinta Comisiei.

Planul include mai multe măsuri, printre care:

• – 150 de miliarde de euro în împrumuturi garantate de UE pentru investiții comune în apărare aeriană, artilerie, drone și securitate cibernetică
• – Activarea clauzei de exceptare de la regulile fiscale, permițând țărilor să crească cheltuielile militare cu 1,5% din PIB fără a declanșa procedura de deficit excesiv
• – Aceasta ar putea genera aproximativ 650 de miliarde de euro în cheltuieli naționale pe parcursul a patru ani

La summitul NATO din iunie 2025, liderii alianței au stabilit o țintă de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2035. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de pragul de 2% stabilit în 2014, pe care doar o treime dintre membrii NATO îl atingeau în 2024.

De ce cresc bugetele acum

Există două motive principale pentru această cursă a înarmării. Primul este agresiunea Rusiei în Ucraina, care continuă să reprezinte o amenințare reală pentru țările estice ale Uniunii Europene. Al doilea motiv este nesiguranța legată de angajamentul american în cadrul NATO, îngrijorare accentuată în urma mandatului lui Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării garanțiile de securitate ale alianței.

Se estimează că Rusia va aloca un procent de 9% din PIB pentru apărare în 2025. Potrivit Comisiei Europene, cheltuielile militare rusești vor depăși bugetul de apărare al Uniunii Europene în termeni de paritate a puterii de cumpărare. Bugetul militar al Rusiei s-a dublat față de 2015.

Problemele cu care se confruntă Europa

Creșterea bugetelor nu va rezolva toate problemele. Europa se confruntă cu o industrie de apărare fragmentată și ineficientă. De exemplu, continentul produce trei tipuri diferite de avioane de luptă: Eurofighter Typhoon, Rafale și Gripen. Dacă toate țările ar fi achiziționat un singur tip, producția totală ar fi fost de aproximativ 1.800 de unități. În realitate, comenzile sunt împărțite între cele trei modele.

Achizițiile comune ar putea reduce costurile de producție cu 10-20%. Comparativ, avionul american F-35 are comenzi totale de 3.556 de unități, beneficiind astfel de economii de scară.

Există diferențe regionale semnificative. Țările din Europa de Est și de Nord, precum Polonia, Finlanda și țările baltice, cheltuie mai mult pe apărare, în timp ce țările din sudul Europei, cum ar fi Spania, alocă doar 1,28% din PIB. Prim-ministrul spaniol, Pedro Sánchez, a justificat această situație prin absența unei amenințări imediate din partea Rusiei.

Germania schimbă paradigma

Germania a făcut o schimbare semnificativă în politica sa de apărare. După decenii de cheltuieli militare reduse, guvernul german a anunțat un „punct de cotitură” după invazia Ucrainei. În 2022, a fost creat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea Bundeswehr. În martie 2025, parlamentarii au aprobat o modificare istorică, excepțiile de la limitele îndatorării fiind acum aplicabile cheltuielilor pentru apărare și securitate care depășesc 1% din PIB.

Bugetul de apărare al Germaniei a crescut aproape dublu, ajungând la 70 de miliarde de euro în 2021. Acum, Germania este cel mai mare cheltuitor militar din Europa de Vest.

Va fi suficient?

Experții rămân sceptici în privința eficienței cheltuielilor suplimentare. Creșterea cheltuielilor nu garantează o capacitate militară semnificativ mai mare sau independență față de SUA. Institutul Bruegel estimează că Europa ar necesita o creștere anuală de 250 de miliarde de euro pentru a se putea apăra de Rusia fără sprijinul american, ceea ce ar însemna aproape dublarea bugetelor actuale.

Finanțele publice sunt deja sub presiune în majoritatea țărilor europene, iar datoria publică în zona euro se apropie de 87% din PIB. Cheltuielile pentru dobânzi depășesc alte domenii, cum ar fi sănătatea. Astfel, singura soluție viabilă pentru a obține rapid fonduri suplimentare va fi împrumutul, recunoscut de Comisia Europeană prin relaxarea regulilor fiscale.

Provocarea principală rămâne transformarea banilor în capabilități reale. Europa trebuie să integreze mai bine industria de apărare, să reducă duplicările și să colaboreze în achiziții. Altfel, riscă să cheltuie mult fără a obține securitatea dorită.