Factura la gaze naturale ar putea crește cu până la 32% de la 1 aprilie 2026, o majorare care se traduce în costuri suplimentare de mii de lei pe an pentru o singură gospodărie. Vestea vine odată cu eliminarea plafonului de preț care a protejat consumatorii casnici, aruncându-i direct într-o piață energetică deja încinsă. În timp ce la gaze se anunță o „repoziționare brutală”, prețurile la curent pe bursa de profil au luat-o deja la galop.
Adio, preț plafonat la gaze
Mecanismul de plafonare a prețului la gaze pentru consumatorii casnici, stabilit la 0,31 lei/kWh, expiră la finalul lunii martie. De la 1 aprilie, prețul va fi dictat de ofertele furnizorilor, iar acestea nu arată deloc bine. O analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI) arată că noile oferte de pe piață se încadrează deja într-un interval cuprins între 0,32 și 0,41 lei/kWh, cu TVA inclus. Ce înseamnă asta, concret? În cel mai bun caz, o scumpire aproape insesizabilă. În cel mai rău caz, o explozie a facturii.
Specialiștii de la AEI pun punctul pe i. Dacă prețul facturat în decembrie 2025 a fost de 0,29 lei/kWh, sub plafonul legal, o ofertă de 0,32 lei/kWh înseamnă o creștere de doar 3%. Problema apare la capătul superior al intervalului. Un preț de 0,41 lei/kWh reprezintă un salt de 32% față de prețul plafonat. Analiza AEI descrie această mișcare drept o „repoziționare brutală” a furnizorilor pe piață, nu o simplă ajustare.
În spatele acestor cifre se ascunde și o schimbare a strategiei comerciale. Marjele de profit ale furnizorilor, care în prezent se situează în jurul a 4%, ar putea sări la circa 22% în 2026, conform estimărilor AEI. Mai mult, un preț final mai mare înseamnă automat și un TVA mai mare colectat de stat, direct proporțional cu scumpirea.
Calcule exacte: cu cât crește factura ta
Să trecem la bani. Cât înseamnă în plus pe factură o majorare de până la 32%? Calculele arată că impactul anual va fi semnificativ, variind în funcție de tipul locuinței și consum.
Pentru un apartament cu 2 camere, creșterea anuală a facturilor la gaze ar putea fi între 150 și 1.500 de lei. Asta înseamnă un cost suplimentar lunar între 12 și 125 de lei. Situația este și mai gravă pentru proprietarii de case cu un consum mai mare. În cazul lor, facturile anuale ar putea crește cu sume cuprinse între 300 și 3.000 de lei. Lunar, asta se traduce într-o cheltuială în plus de la 25 până la 250 de lei.
„Când prețul facturat (…) în luna decembrie 2025 a fost de 0,29 lei/kWh (sub plafonul legal – n.r.), o ofertă de 0,32 lei/kWh înseamnă creștere de 3% față de prețul plafonat. (…) În schimb, capătul superior al intervalului, 0,41 lei/kWh, înseamnă +32% față de prețul plafonat, iar aici nu mai vorbim despre ajustări, ci despre o repoziționare brutală.” – Analiza Asociației Energia Inteligentă (AEI)
Piața de curent, deja în fierbere
Liberalizarea prețului la gaze nu are loc într-un vid. Ea vine într-un moment în care întreaga piață de energie dă semne de supraîncălzire. Datele de pe bursa de energie OPCOM pentru luna ianuarie 2026 sunt un semnal de alarmă clar. Prețul mediu al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) a atins 150,51 euro/MWh. Cifra este cu 7,74% mai mare decât în ianuarie 2025, dar, mai îngrijorător, reprezintă un salt de aproape 28% față de luna precedentă, decembrie 2025, când prețul mediu a fost de 117,64 euro/MWh.
Nici piața intrazilnică nu stă mai bine. Aici, prețul mediu a urcat chiar mai sus, la 160,9 euro/MWh, o creștere de peste 30% față de luna anterioară. Chiar dacă volumele tranzacționate au fost mai mici comparativ cu anul trecut, valoarea totală a tranzacțiilor pe piața spot a fost de 236,1 milioane de euro doar în ianuarie. Aceste prețuri de pe bursă, deși nu se reflectă imediat și integral în factura consumatorului final încă protejat de plafoane, dictează tendința pe termen mediu și lung. Ele pun o presiune uriașă pe furnizori, care vor căuta să-și recupereze costurile odată ce reglementările dispar.
Deci, eliminarea plafonării la gaze de la 1 aprilie deschide o cutie a Pandorei. Consumatorii vor fi expuși direct la o piață volatilă, unde furnizorii par deciși să-și majoreze substanțial marjele de profit. Într-un astfel de peisaj, factura nu va mai fi doar o cifră de plată, ci, așa cum sugerează o analiză recentă, un adevărat „exercițiu de decodare” a costurilor, taxelor și marjelor ascunse.
