350 de lei/MWh și dublu față de august 2025. Gazul pentru industrie urcă și împinge în sus prețul pâinii

Presiunea cade acum pe producătorii fără preț plafonat. Gazul a depășit 350 de lei/MWh, dublu față de august 2025, în timp ce gospodăriile și producătorii de energie termică rămân protejați de un preț plafonat de 100 de lei/MWh până la 31 martie 2027, conform mecanismului guvernamental.

„Prețurile au crescut pentru că au legătură cu închiderea strâmtorii Ormuz, cu faptul că nu s-a restabilit nici până în ziua de astăzi traficul în regim normal acolo. Și dacă pe partea de petrol și produse rafinate mai trece câte un petrolier din când în când, pe partea de gaz natural lichefiat nu trece”, explică Eugenia Gușilov.

Diferența dintre cele două prețuri modifică rapid calculul în industrie. Companiile care cumpără gaz la liber își văd costurile de producție urcate la un nivel pe care nu îl pot absorbi ușor în marje, iar asta se transmite în prețul final al bunurilor.

Producătorii raportează scumpiri sau opriri ale producției

Aurel Popescu, președintele Rompan, descrie direct cum ajunge energia în prețul de la raft. „În primul rând, consecințele sunt creșterea costurilor. În momentul în care ți-au crescut costurile peste prețul cu care vinzi, trebuie să iei o decizie. Ori nu mai produci, ori modifici prețul, pentru că nu ai altă soluție.”

Aceasta înseamnă că produsele pentru care gazul intră în procesul de producție pot veni cu prețuri mai mari. Lista dată de producători și analiști include pâinea, produsele de patiserie și, mai larg, bunurile fabricate într-un lanț care consumă energie la fiecare etapă.

Alexandru Bodislav, analist economic, avertizează că efectul nu se oprește la fabrică. „Dacă noi o lăsăm să fie cum a fost în prima parte a anului cu prețul combustibilului, efectul inflaționist este mai puternic, pentru că nu crește doar pe transport, cum a fost la combustibil, crește pe întreg lanțul, pe toate elementele care intră în orice bun pe care îl cumpărăm noi la magazin. Inclusiv de la patiserie, pâine și așa mai departe.”

Inflația anuală era deja la 8,2% în iulie 2026, potrivit Eurostat, iar gospodăriile se confruntă și cu o posibilă majorare de până la 15% a facturilor la energie electrică. Gazul mai scump pentru industrie adaugă o presiune suplimentară: nu direct în factură, ci în prețurile plătite la cumpărături.

Plafonul de preț protejează populația, nu economia

Mecanismul actual separă clar cele două categorii mari de consumatori. Pentru gospodării și producătorii de energie termică, plafonul de 100 de lei/MWh rămâne valabil până la 31 martie 2027. Pentru restul companiilor, gazul se cumpără la prețul pieței, care a urcat peste 350 de lei/MWh.

Factura de acasă rămâne, așadar, protejată. Protecția nu există însă pentru firmele care coc pâine, produc alimente sau folosesc gaze în activitatea curentă. Potrivit tvrinfo.ro, exact această ruptură între consumatorul casnic și cel industrial explică de ce scumpirea se poate vedea mai întâi la raft, nu în avizierul de plată al gospodăriei.

România pornește totuși dintr-o poziție diferită față de alte state europene. Este cel mai mare producător de gaze naturale din UE și își acoperă majoritatea consumului din producția internă. Din 2027, odată cu proiectul Neptun Deep, țara ar urma să devină exportator.

Cu toate acestea, presiunea din piață nu dispare. Consumul de gaze este așteptat să crească în România pe fondul intrării în funcțiune a unor noi centrale pe gaze pentru producerea de energie electrică, ceea ce înseamnă o cerere suplimentară într-o piață cu prețuri deja ridicate.

Pentru companiile care nu intră în schema de sprijin, schimbarea este imediată. Gazul se cumpără la peste 350 de lei/MWh, nu la 100 de lei/MWh, iar costul suplimentar intră în producție și ajunge mai departe în prețul pâinii și al altor bunuri cumpărate din magazine.