Tulburările din Franța ajung în Belgia și Italia. De ce sunt considerate puțin probabile scene similare în Marea Britanie

Scene asemănătoare sunt puțin probabile în Marea Britanie, având în vedere experiența poliției în gestionarea protestelor de amploare, apreciază David Maddox, editorul politic al The Independent. El nu exclude însă posibilitatea unor violențe.

Publicația britanică descrie evenimentele franceze drept cele mai grave tulburări din ultimele decenii, cu mii de persoane arestate și clădiri incendiate. Aceasta indică o participare de cel puțin 800.000 de oameni, diferită de estimarea autorităților franceze.

La Milano, marșul împotriva scumpirilor a fost urmat de atacuri

În Italia, manifestația împotriva războaielor și creșterii prețurilor organizată sâmbătă, 17 octombrie, la Milano a început fără violențe. Ulterior, persoane mascate au atacat polițiștii cu pietre și bucăți desprinse din pavaj.

Au fost incendiate baricade construite din mese de bar, magazine au fost jefuite, iar un vehicul al carabinierilor a fost grav avariat. Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă.

Cel puțin doi polițiști au fost răniți. Aproximativ 50 de manifestanți au fost reținuți, printre ei aflându-se numeroși minori. Giorgia Meloni, premierul Italiei, a susținut dreptul de a manifesta, dar a condamnat incendierile și atacarea forțelor de ordine.

Tot sâmbătă au început protestele privind costul vieții din Portugalia și Belgia.

Bilanțurile arestărilor din Franța diferă

Laurent Nuñez, ministrul francez de interne, a comunicat un bilanț de 1.800 de persoane arestate în urma violențelor din 17 octombrie. Premierul Sébastien Lecornu anunțase 1.200 în seara respectivă. Corespondenta the Guardian a relatat despre peste 2.000 de arestări în țară, o cifră diferită de cea prezentată de ministru.

Nuñez a anunțat și peste 500 de răniți în rândul polițiștilor, jandarmilor și pompierilor, precizând că bilanțul era provizoriu. Prima informare a premierului indicase 150 de polițiști răniți.

Pentru Paris, poliția a raportat 855 de arestări sâmbătă, cel mai mare număr înregistrat la un singur eveniment. Bilanțul răniților din capitală includea 13 polițiști și jandarmi, precum și doi pompieri. Separat, poliția a anunțat decesul unei persoane în urma unui infarct.

Manifestațiile pașnice au fost separate de acțiunile grupurilor care au incendiat baricade, au atacat instituții și au spart magazine. Potrivit poliției pariziene, grupuri numărând de la câteva sute la peste 1.000 de persoane au organizat marșuri fără autorizație în centru. Către sfârșitul după-amiezii au apărut și persoane venite să fure profitând de tulburări.

Comercianții reclamă pagube la aproximativ 1.500 de magazine și afaceri

Întrebat la postul de televiziune LCI despre valoarea distrugerilor, Alexandre Bompard, președintele Retail and Trade Federation, a răspuns: „Câteva sute de milioane de euro.”

Primarul Parisului, Emmanuel Gregoire, a descris distrugeri care au afectat străzi întregi. Duminică, 18 octombrie, zona Place de la République era încă acoperită de cioburi și pietre scoase din pavaj, iar vitrinele erau sparte. Alte cartiere comerciale și turistice din centrul capitalei au fost, de asemenea, afectate de jafuri și distrugeri.

La Limoges, în centrul Franței, a fost incendiată primăria. Un oficial regional citat de AFP a spus că incendiul distrusese o mare parte din clădire. Prefectul a precizat duminică faptul că focul fusese ținut sub control în imobilul vechi de 143 de ani.

Ministrul de interne a menționat distrugeri și jafuri și la Marseille, Lyon, Bordeaux, Rennes, Strasbourg, Grenoble și Nice, pe lângă Paris și Limoges. Au fost vizate clădiri ale statului, stații de autobuz, magazine de lux, supermarketuri și vehicule ale poliției. Unele străzi au fost blocate.

Duminică, 18 octombrie, nu s-au înregistrat incidente similare.

Lipsa profesorilor a declanșat protestele de la sfârșitul lui septembrie

Primele manifestații au avut loc după începerea anului școlar, în suburbiile sărace din nordul Parisului. Liceenii contestau programul lung, starea sălilor de clasă, lipsa înlocuitorilor pentru profesorii absenți și procedura de admitere la universitate, pe care o considerau netransparentă. Deficitul de personal îi lasă uneori luni întregi fără predare.

În cele patru săptămâni de manifestații și blocare a școlilor, mobilizarea s-a extins dincolo de elevi. Au participat părinți, profesori, bunici, studenți și angajați. Cei care au mărșăluit pașnic au cerut finanțare suplimentară pentru serviciile publice și au acuzat guvernul că le ignoră revendicările.

Estimările participării la manifestațiile franceze au fost diferite:

• Autoritățile au anunțat 550.000 de participanți la nivel național.
• Organizatorii au estimat aproximativ 800.000 de participanți în țară.
• Poliția pariziană a indicat 110.000 de persoane la marșul din capitală.

Manifestațiile au primit sprijinul Confederației Generale a Muncii (CGT), unul dintre principalele sindicate din Franța. Organizația a cerut majorarea salariilor și a pensiilor, precum și prețuri mai mici. Protestatarii reclamă și scumpirea carburanților, survenită după bombardamentele americane care au dus la blocarea efectivă a strâmtorii Hormuz.

Guvernul a anunțat trei răspunsuri la revendicările din educație:

• Trimiterea a 3.000 de profesori suplinitori pentru a acoperi deficitul de personal.
• Implicarea elevilor în luarea deciziilor despre școli.
• Abandonarea creșterii unor taxe universitare de înscriere, inclusă în planurile pentru bugetul anului următor.

După manifestațiile de la mijlocul lui septembrie legate de carburanți, Palatul Élysée anunțase și majorarea subvențiilor pentru benzină acordate anumitor industrii.

Nuñez anunță investigații și respinge violențele

Ministrul de interne a atribuit atacurile asupra instituțiilor și forțelor de ordine unor mii de participanți de extremă stângă. Potrivit lui, ulterior au venit și persoane care urmăreau să jefuiască. El a anunțat investigații pentru identificarea autorilor.

Într-un mesaj publicat pe X, ministrul a transmis: „Republica nu va ceda celor care încearcă să impună dezordinea și violența”

Politicieni din stânga și din extrema dreaptă au cerut demisia lui Nuñez. Primarii din Paris, Marseille și Lyon au solicitat să discute cu premierul în zilele următoare.

Emmanuel Macron, președintele Franței, a transmis pe rețelele sociale: „Nu este loc pentru violență”

Macron a vorbit, de asemenea, despre furia și rușinea resimțite de francezi. Pentru duminică, 18 octombrie, avea în program o reuniune de criză cu miniștrii și un discurs televizat de la ora 20:00, ora Franței.

Donald Trump, președintele Statelor Unite, a legat violențele de imigrație într-o intervenție pe Truth Social și a cerut închiderea frontierelor. Explicația sa diferă de cea a autorităților și poliției franceze, care au indicat grupări radicale de extremă stângă și persoane venite să jefuiască, fără legătura cu imigrația invocată de președintele american.

Vicepreședintele american JD Vance publicase sâmbătă, pe X, un mesaj în care îi acuza pe liberalii occidentali că au ignorat dificultățile integrării imigranților. El a cerut oprirea violențelor înainte să fie incendiate alte monumente franceze.

Franța are programate alegeri prezidențiale în aprilie 2027. Macron se află aproape de încheierea celui de-al doilea mandat, în timp ce Marine Le Pen are rezultate ridicate în sondaje.

Locuințele și cheltuielile zilnice au provocat manifestații în Portugalia și Spania

În Portugalia, mii de oameni au manifestat împotriva scumpirii locuințelor și a traiului zilnic. Sute de participanți s-au adunat, au ridicat un cort și au anunțat că vor petrece noaptea acolo.

Prețurile locuințelor portugheze au urcat cu 124% în perioada 2015-2024, un ritm de aproximativ două ori mai mare decât media Uniunii Europene.

Elena Costa, asistentă socială, a spus că persoanele care contribuie prin taxe și susțin funcționarea țării pierd drepturi, printre care accesul la o locuință.

În Spania, evacuarea Maríei del Carmen Abascal, de 87 de ani, a declanșat în septembrie proteste față de chirii. Chiria îi fusese mărită cu 230% de un fond de investiții. La două săptămâni după evacuare, femeia a murit, după o internare.

Manifestanții au solicitat reducerea chiriilor, oprirea evacuărilor și interzicerea cumpărării de proprietăți de către fonduri de investiții.

Pedro Sánchez, șeful guvernului spaniol, a stabilit alegeri anticipate pentru 29 noiembrie, după ce măsurile urgente de protecție a chiriașilor nu au trecut. El a cerut o majoritate progresistă mai largă pentru a putea adopta legislația.

În Albania, studenții cer demisia premierului Edi Rama

Protestele studențești împotriva premierului albanez Edi Rama au ajuns duminică, 18 octombrie, la a șasea zi consecutivă. Participanții contestă condițiile universitare, nivelul taxelor, lipsa locurilor de muncă și corupția.

Manifestații aveau loc încă din vară, după un proiect imobiliar de lux pe litoral sprijinit de Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.

La Tirana, în fața Ministerului Educației, poliția a intervenit duminică folosind gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Sâmbătă, manifestanți aruncaseră spre forțele de ordine cu pietre, cocktailuri Molotov, obiecte metalice și dispozitive pirotehnice. Pentru baricade fuseseră incendiate mașini și coșuri de gunoi.

În centrul orașului, magazinele și instituțiile și-au acoperit intrările cu obloane metalice. Muncitorii au scos pietre din pavaj.

Lura Elezi, scriitoare și activistă, a spus că participă pentru condiții de viață mai bune și respectarea statului de drept, împotriva corupției și crimei.

Duminică, Edi Rama a respins solicitarea de a demisiona și a pus manifestațiile pe seama unei intervenții din exterior.